Pierre Loti, romancier și ofițer naval francez

Pierre Loti (pseudonimul lui Julien Viaud; n. 14 ianuarie 1850, Rochefort, Poitou-Charentes, Franța – d. 10 iunie 1923, Hendaye, Nouvelle-Aquitaine, Franța) a fost un romancier și ofițer naval francez, cunoscut pentru stilul său impresionist, care îmbina exotismul, senzualitatea și melancolia cu o profundă reflecție asupra efemerității, morții și solitudinii.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Operele sale, pline de nuanțe și imagini vii, sunt adesea descrise ca o „pictură” a peisajelor mediteraneene, orientale și atlantice, explorând temele sentimentale și filozofice într-un mod distinctiv. Loti a devenit membru al Academiei Franceze în 1891 și a fost propus de patru ori pentru Premiul Nobel pentru Literatură (1910, 1911, 1912, 1913), dar nu a câștigat niciodată acest premiu.

Opere selectate

• Aziyadé (1879)
• Le Mariage de Loti (original Rarahu) (1880)
• Le Roman d’un spahi (1881)
• Fleurs d’ennui (1882)
• Mon Frère Yves (1883)
• Pêcheur d’Islande (1886)
• Madame Chrysanthème (1887)
• Propos d’Exil (1887)
• Au Maroc (1890)
• Le Roman d’un enfant (1890)
• Le Livre de la pitié et de la mort (1891)
• Fantôme d’Orient (1892)
• Les Derniers Jours de Pékin (1902)
• L’Inde (sans les anglais) (1903)
• Les Désenchantées (1906)
• La Mort de Philae (1909)
• Le Château de la Belle au Bois dormant (1910)
• Un Pèlerin d’Angkor (1912)
• Les massacres d’Arménie (1918)
• La Mort de notre chère France en Orient (1920)

Traduceri în română:

• 1906: Dezamăgitele, Editura Librăria Nouă, traducere cu învoirea autorului de Const. Al. Ștefănescu.