Pierderi de milioane la „cireșarii” din Bacău

Pentru noi, băcăuanii, cireașa de Itești și cea de Plopana sunt branduri locale cu care, să recunoaștem, ne mândrim. Din păcate, strălucirea succesului din anii trecuți a fost umbrită de dezastrul înregistrat de pomicultori în acest sezon.

Piețarii vând cireșe din import

Producătorii de cireșe din tot județul raportează pierderi pe linie. De altfel, se și vede cu ochiul liber dimensiunea dezastrului din livezi. De exemplu, dacă în anii trecuți, la această dată, piețele de peste tot erau pline cu cireșe românești, în prezent, aproape că nu vezi vreun fruct produs la Itești sau Plopana, areale recunoscute tocmai datorită apreciatelor sâmburoase. Fermierii care s-au încăpățânat să parieze pe cireașă spun că producțiile din acest an sun…dezastruoase.

„Dezastru este și la noi, ca peste tot, cred. Anul trecut, de exemplu, am cules o lună de zile, iar anul ăsta am terminat recoltarea în … trei zile. Să zicem că producția a fost 10 la sută față de cea de anul anterior, considerat unul bun. Practic, atât cât rămânea necules prin copaci în anii trecuți, cam atât am reușit să avem anul acesta producții”, explică Gheorghe Andrieș (foto), inginer agronom la o fermă pomicolă din zona Plopana.

La concurență cu grecii

Nici prețurile la apetisantele fructe nu prea au fost în favoarea fermierilor. În piața de gros, singurul loc pe unde, acum câteva zile, mai puteai zări cireașă autohtonă, producătorii vindeau „boambele roșii” de Plopana cu doar 5-7 lei. Și asta în condițiile în care, acum, în supermarket, de exemplu, cireșele de import Grecia se vând cu 8-9 lei (15-20 de lei, în urmă cu o lună), iar în piețele țărănești, cu 10-11 lei. „Ehe, e un preț bun, pot să zic. Păi, anul trecut, vindeam cireașa cu 2,8 lei, cel mult 3,5 lei kilogramul”, mai spune ing. Andrieș.

Frigul din primăvară și ploile din vară

Cauza dezastrului din pomicultură ar fi frigul din primăvară, la înflorire, când albinele nu au putut ieși să contribuie la polenizare, dar și ploile prelungite din perioada de coacere (iunie-iulie) care au determinat crăparea fructelor și, mai rău, apariția bolilor specifice – monilioza. „«Boaba de Cotnari» a scăpat, să zicem. Restul e destul de prost, mai ales la pomii care au fost în bătaia curenților. E și zona mai păcătoasă, aici, la noi. Când ne frige, apăi ne frige, când ne păzește, ne păzește. Dar, măcar am scăpat de grindină. Cred că suntem undeva la zero, cu profitul. Nici nu am mai făcut socoteala, că mă supăr și mai atre. Măcar cele șase tratamente să zicem că mi le-am scos”, spune Nicolae Ungureanu, un alt proprietar de livadă cu cireși din zona Plopana.

Zilierii au plecat la mare

Din păcate, prin piețe, nu-i mai vezi nici pe vestiții culegătorii, angajați cu ziua de pomicultori, vânzând, la găleată, cireșele autohtone. În fiecare an, zeci de băcăuani, în special pensionari și tineri fără ocupație ori elevi aflați în vacanță, erau angajați zilieri de proprietarii de livezi. Unii dintre ei s-au orientat către Litoral, unde, acum, se caută forță de muncă.

Pagubele producătorilor de sâmburoase sunt greu de apreciat, însă unele voci estimează pierderi de milioane de euro, numai la nivelul județului Bacău.

Florentin Radu