Petre Dulfu, autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român
#Postat de Carmen Vintu on martie 10, 2026
Petre Dulfu (n. 10 martie 1856, Tohat, Maramureș, România – d. 31 octombrie 1953, București, România) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După ce a absolvit școala primară și Gimnaziul din Baia Mare, și-a continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie, obținând în 1881 doctoratul în filosofie cu o lucrare dedicată operei literare a lui Vasile Alecsandri.

Sursa foto: AI
Primele sale poezii le-a prezentat în cadrul Societății de Bibliotecă, redenumită ulterior Societatea de Lectură a Elevilor Români din Gimnaziul din Baia Mare, din care făcea parte încă din 1871 ca membru și bibliotecar. În 1873, Dulfu a debutat în revista „Familia”, condusă de Iosif Vulcan, și a colaborat și cu alte publicații, precum „Amicul Familiei”, „Cărțile săteanului român” și „Șezătoarea”.
După finalizarea studiilor, s-a stabilit la București, unde a desfășurat o bogată activitate literară și pedagogică. Acolo, prin intermediul lui Ioan Slavici și la recomandarea pedagogului Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască personalități marcante ale culturii române, precum Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu și Barbu Ștefănescu Delavrancea.
În 1894, a publicat celebra lucrare Isprăvile lui Păcală, premiată de Academia Română și tipărită în numeroase ediții, aducându-i o mare popularitate. Alte creații apreciate au inclus volumele Snoave, Odinioară, Ion Săracul, Zâna florilor și Cei doi feți-logofeți cu părul de aur. Pe lângă Isprăvile lui Păcală, lucrările Gruia lui Novac și Povestea lui Făt-Frumos au devenit opere de referință în literatura română, fiind foarte apreciate de publicul larg.
În 1903, Dulfu a primit un al doilea Premiu al Academiei Române pentru traducerile din operele lui Euripide, „Ifigenia în Aulida” și „Ifigenia în Taurida”, considerate printre cele mai reușite adaptări ale epocii.
Petre Dulfu a desfășurat o carieră didactică de aproape 40 de ani, remarcându-se ca un pedagog desăvârșit, inovator prin metodele sale moderne și aplicative. A elaborat numeroase manuale școlare, dintre care Etica sau morală filosofică și Noțiuni de estetică au fost printre cele mai cunoscute și apreciate.
Cultura sa vastă, activitatea literară și abilitățile didactice deosebite l-au consacrat drept unul dintre marii promotori ai idealurilor naționale în educația românească. Petre Dulfu a decedat la 31 octombrie 1953, lăsând în urmă o moștenire valoroasă în literatura și pedagogia românească.
Jurnal FM 