Paul Păun, poet și artist suprarealist român

Paul Păun, cunoscut și sub pseudonimul Paúl Yvenez (născut Paul Zaharia, la 5 septembrie 1915, în București – decedat la 9 aprilie 1994, în Haifa, Israel), a fost un important poet și artist vizual suprarealist român. A fost, de asemenea, doctor în medicină și specialist în chirurgie.

Sursa foto: AI

A debutat în 1930 în revista Alge, atras de estetica revoltătoare din Poemul invectivă al lui Geo Bogza. În 1933, a fost condamnat pentru „pornografie” în urma unui proces intentat de Nicolae Iorga. După 1939, s-a alăturat Grupului suprarealist român, alături de Gellu Naum, Gherasim Luca, Virgil Teodorescu și Dolfi Trost — artiști și scriitori care aveau să devină figuri centrale ale avangardei românești.

A colaborat cu numeroase publicații literare și culturale, printre care unu, Viața imediată, Meridian, Azi, Viața românească și Reporter. În paralel cu activitatea literară, a expus lucrări grafice și vizuale în galerii din Londra, Tel Aviv și Haifa.

În plan artistic, a brevetat tehnici experimentale proprii, precum lovajele, desenele infranegre și afumăturile – acestea din urmă fiind realizate cu ajutorul sticlelor afumate cu lampa cu gaz. Pentru Păun, arta era „o invazie pe tărâmul imaginarului” și „o intervenție permanentă și himerică în misterul creației permanente.”

Opere literare

Poezie

• Plămânul sălbatec, București, Tipografia Bucovina, 1939 (cu două guașe de Jules Perahim)
• Diamantul conduce mâinile, 1940 (în colaborare cu Virgil Teodorescu și Dolfi Trost; exemplar unic)
• Marea palidă, Colecția suprarealistă, 1945
• La vie extérieure, 1948 (exemplar unic)
• La rose parallèle, Haifa, 1975

Proză și eseu

• Critica mizeriei, 1945 (împreună cu Gellu Naum și Virgil Teodorescu)
• Les esprits animaux (Spiritele animale), Colecția Infra-Noir, 1947
• La conspiration du silence (Conspirația tăcerii), Colecția Infra-Noir, 1947
• L’Infra-Noir (Infranegrul), 1946 (în colaborare cu Gellu Naum, Gherasim Luca, Virgil Teodorescu și Dolfi Trost)
• Éloge de Malombra (Elogiul Malombrei), 1947 (în aceeași formulă de colaborare)

Paul Păun a fost o figură esențială a suprarealismului românesc și un exemplu de sinteză între știință, poezie și artă vizuală.