1869 – Inaugurarea Palatului Universității din București

Palatul Universității din București a fost construit între 10/22 octombrie 1857 și 14/26 decembrie 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, și a fost inaugurat oficial la 14/26 decembrie 1869. Clădirea, realizată în stil neoclasic, se află în Piața Universității, pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava, fiind delimitată de străzile Regina Elisabeta, Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu.

Edificiul are șase etaje, un subsol înalt care servește drept soclu și colțuri marcate de volume rotunde cu coloane dorice, acoperite de cupole. Parterul este tratat în bosaj, cu ferestre ample în arc de cerc, iar primele două etaje sunt articulate cu pilaștri dorici. Etajele superioare, aflate la mansardă, sunt prevăzute cu lucarne decorative.

Mai multe detalii

Palatul Universității

Mihai Petre – Operă proprie

Aceasta este o imagine cu un monument istoric din România, clasificat cu numărul B-II-m-A-18674.

• CC BY-SA 3.0 ro
• Fișier:Palatul Universității.jpg
• Creată: 19 septembrie 2011
• Încărcată: 19 septembrie 2011

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Universității#/media/Fișier:Palatul_Universității.jpg

Împodobirea sculpturală exterioară a fost realizată de Karl Storck, împreună cu asistentul său Waibel și elevul Paul Focșeneanu, autorul reliefului clasic de pe frontonul central, executat din piatră de Rusciuc. Relieful o reprezenta pe Minerva, protectoarea artelor și științelor, și a fost distrus în urma bombardamentelor aeriene din 4 aprilie 1944. Frontonul nu a mai fost refăcut, însă fragmente ale sculpturii se păstrează la Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck” din București. În anul 1929, fațada a fost completată cu patru statui ale Muzelor, realizate de sculptorul Emil Wilhelm Becker, care a folosit drept model chiar pe fiica sa, Else.

Corpurile laterale ale palatului au fost adăugate ulterior, între 1912 și 1926, după proiectele arhitectului Nicolae Ghica-Budești.

La inaugurare, clădirea a găzduit atât facultățile Universității din București, cât și alte instituții de învățământ și cultură, precum Senatul Universității, Academia Română, Biblioteca Centrală, Școala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichități și Muzeul de Istorie Naturală. Odată cu creșterea numărului de studenți, palatul a revenit treptat la funcția sa principală, aceea de sediu universitar. În anul 1960, aici funcționau opt facultăți și peste 80 de laboratoare.

În prezent, Palatul Universității găzduiește mai multe facultăți ale Universității din București, printre care Geografie, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Istorie, Chimie, Administrație și Afaceri, precum și laboratoarele aferente. Facultatea de Filosofie, care a funcționat inițial în clădire, a fost mutată după 1989 în Campusul studențesc Grozăvești.

După anul 1989, Palatul Universității a devenit și un important spațiu simbolic al manifestațiilor civice și protestelor publice din București.

În urma unor săpături efectuate la 21 noiembrie 1968, a fost descoperită piatra fundamentală a clădirii, în interiorul căreia se afla o casetă metalică ce conținea documentul de întemeiere și sigiliul țării. Aceasta este expusă astăzi la Muzeul Universității din București. Piatra de temelie fusese așezată la 19 octombrie 1857, la inițiativa caimacanului Alexandru D. Ghica, în prezența reprezentanților diplomatici ai marilor puteri, a directorului Eforiei Școalelor, Gheorghe Costaforu, și a arhitectului Alexandru Orăscu.

Bibliografie

Florin Georgescu, Paul Cernovodeanu, Alexandru Cebuc – Monumente din București, Editura Meridiane, București, 1966.

Mai multe informații aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Universității