Octav Băncilă, pictor realist român

Octav Băncilă (n. 4 februarie 1872, Botoșani – d. 3 aprilie 1944, București) a fost un pictor realist român remarcabil.
Octav Băncilă a urmat studiile la Școala de Arte Frumoase din Iași, avându-i ca profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și Constantin Stahi. Între 1893 și 1898, a continuat să studieze la Academia de Arte Frumoase din München. Băncilă a lăsat posterității o operă caracterizată printr-un realism critic puternic, fiind cunoscut ca un inovator și ca Pictorul răscoalelor de la 1907.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Octav_B%C4%83ncil%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Octav_Bancila_-_Fotografie.jpg

De-a lungul carierei, a abordat teme sociale și a avut patru mari direcții tematice care au marcat pictura românească: proletariatul, țărănimea, evreii și țiganii. Acestea au fost completate de tematica militară. Picturile sale ce ilustrează viața țărănească au avut o mare influență, având în vedere că tematica socială a fost inițiată de Ștefan Luchian în 1905, cu celebrul său tablou La împărțirea porumbului. Octav Băncilă este recunoscut pentru ilustrarea Răscoalei țărănești din 1907.

Citat:
„Domnul Octav Băncilă este, fără îndoială, unul dintre cei mai mari pictori cu un renume strălucit în marea masă a neamului românesc. Cred că niciun pictor – de la Grigorescu încoace – nu s-a bucurat de atâta popularitate și dragoste sinceră în rândul largilor pături ale poporului ca meșterul Băncilă… Și pe bună dreptate. Fiindcă niciun alt pictor român nu a abordat cu atâta curaj și cu atâta energie adâncile și gravele probleme sociale care preocupă nu doar nația noastră, ci întreaga omenire… S-a dăruit cu elan, generozitate și adesea cu patimă, dar permanent devotat marilor cauze ce frământă de veacuri umanitatea: dreptate, înfrățire, pace.”
— Nicolae Tonitza, Ziarul Zorile, 9 ianuarie 1936