Niculiță Secrieriu, pictor român

Niculiță Secrieriu (n. 1 februarie 1938, Bogdănești – Vaslui – d. 3 august 2002, București) a fost un pictor român.
A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” în 1966, fiind student al profesorului Corneliu Baba. În 1970, a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între 1983 și 2002, a predat pictura la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, iar între 1993 și 1995 a fost lector la Universitatea de Arte din București.

Sursa foto: AI Generated
Debutul său a fost marcat de desene în peniță, schițe și studii, urmate de acuarele și guașe. La maturitate, a realizat lucrări în ulei pe pânză, explorând teme variate precum „genezele” și „cosmogoniile”, „orașele”, „himerele”, „personificările” și „anotimpurile”. Acestea oscillau între figurativ și abstract, abordând teme precum „aer, apă, foc, pământ”.

Niculiță Secrieriu a expus atât în saloanele oficiale din România, cât și în numeroase expoziții internaționale, în orașe precum Paris, Moscova, Buenos Aires, Veneția și Ierusalim. Lucrările sale sunt prezente în muzee de artă din România și în colecții private din Italia, Anglia, Canada, Elveția, Franța, Germania, Olanda, SUA, Bulgaria și România. A primit în 1999 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru pictură și, în 2001, a fost nominalizat pentru Premiul Academiei Române.
Criticul de artă Corneliu Antim a subliniat că „lumea lui Secrieriu este o proiecție fabuloasă a stărilor lăuntrice, în care alternanța luminii și întunericului reflectă principiile heraclidiene ale vieții în univers”. De asemenea, Veronica Marinescu a evidențiat discreția și tăcerea senină ale pictorului, considerându-l un maestru al armoniilor, care a reușit să îmbine contrastul în opera sa cu o subtilă și profundă căutare a sinelui artistic.

A avut doar trei expoziții personale în timpul vieții, ceea ce a contribuit la o oarecare anonimitate printre contemporani. Totuși, opera sa a continuat să fie apreciată postum, prin expoziții retrospective, inclusiv la Galeria „Apollo” din București și la Palazzo Correr din Veneția.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Niculi%C8%9B%C4%83_Secrieriu