Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocănești

Niculai Barbă, vicepreședintele CJ Suceava: – Doamnelor și domnilor distinși invitați. Cred că e deja puțin cam pretențios termenul de concluzii. Eu îmi notasem aici câteva lucruri importante pentru care mi-ar trebui mult timp să le prezint, haideți să încerc să văd cum fac să le rezum puțin. Am să mă folosesc în mare parte de ceea ce am spus cei care au luat cuvântul în acest seminar pentru că sunt specialiști. Dar aș vrea să vă parafrazez cumva sau să pornesc de la ce ați spus dumneavoastră și vă uitați tot timpul în sală cam care este atitudinea meșterilor populari. Ce fac ei dacă, cum spuneați dumneavoastră au trecut cele câteva minute în care practic nu au putut să ia contact cu publicul și așa mai departe. Dragii mei, oameni buni, acest seminar a fost făcut pentru dumneavoastră. Ați văzut cum vorbesc specialiștii din toată țara despre dumneavoastră. Ați văzut sau ați auzit niște lucruri într-un alt fel prezentate, lucruri pe care dumneavoastră le știți de când erați copii. Și asta înseamnă tradiția. Iată cum vorbesc specialiștii din țară despre ceea ce se întâmplă la Ciocănești, despre ceea ce se întâmplă în Bucovina. Este un lucru extraordinar. Și asta arată că bucuria de a avea astfel de întâlniri este una deosebită.

Eu am niște emoții… bun, la care contribuie și domnul Băncios foarte mult. Mi-a mai dat odată o lacrimă  când la Cernauti auzeam „casa părintească nu se vinde niciodată”. Cam același sentiment l-am simțit și acuma. Aici fac o paranteză ca să nu uit, iată cum Basarabia, Ardealul, Bucovina – emoție. Și atunci toată lumea de aici cred că a simțit această emoție, este câștigată. Vorbim de Ciocănești, pentru că suntem aici. Implicarea administrației și a tuturor organizațiilor de aici a făcut ca acest, aceste evenimente importante, iată, Festivalul național al ouălor încondeiate, care se alătură celor un eveniment importante, doar Festivalul Păstrăvului din august, să îl amintesc aici, sunt evenimente importante și prin desfășurarea acestor evenimente, alături de grija pentru patrimoniul material și imaterial fac ca acest sat, Ciocănești să-și respecte denumirea de sat muzeu. Dvs. știți că la București este Muzeul Satului. Noi aici în Bucovina avem sat-muzeu. Și atunci doar grija administrației și naționale și județene este să păstrăm obiectele, să păstrăm tot ceea ce are un muzeu. Și da, sunt de acord, că acest muze, tot ce înseamnă  muzeu trebuie și mai bine promovat și mai bine pus în valoare.

Iar un semn că lucrul acesta se întâmplă, un semn bun pentru ceea ce înseamnă promovarea Ciocăneștiului este și faptul că Ciocănești a fost inclus în lupta aceasta pentru finanțarea prin PNRR  a unei rute, ruta satelor cu arhitectură tradițională, ceea ce va însemna un sprijin financiar important. Pentru că ați văzut, specialiștii știu cam ce este de făcut. Dumneavoastră simțiți ceea ce este de făcut, dar toată lumea se leagă sau a dus trimitere la bani. Prin acest proiect Ciocănești obține atât promovare cât și restaurare. Este vorba despre restaurarea a 8 gospodării tradiționale dar mai este un lucru important aici, care permite promovarea. Iar promovarea înseamnă digitalizare și digitizare, sunt niște termeni noi care permit sau sunt vehicule care permit promovare. De asemenea, pentru că discutam la intrare și pe timpul cât am parcurs acest expoziție de aici cu meșteri pe care îi întrebam cine vă mai ajută la ceea ce faceți voi: soțul și soția. Mă bucur că sunt și copii aici. Dar. Este esențial și să fim sinceri. Tineretul a cam plecat iar  județul  Suceava are undeva la 150.000- 200.000 de oameni care sunt plecați în afara granițelor.

Este important ca lângă soț sunt  200 de mii. Cu 150 sunt 200.000. Este important  ca pe lângă soț și soție să avem și copii aici. Și mă bucur că în sală sunt și copii care știu că transmit și pot să transmită mai departe aceste obiceiuri. Și dacă vorbim de a transmite Spunea cineva  legat de tradiții. Noi astăzi aici prin acest festival practic și modul în care el se desfășoară fără restricții e un semn de revenire la normalitate. O normalitate care pentru noi înseamnă, Bucovina, înseamnă autenticitate., dar înseamnă și continuitate, înseamnă tradiții. Și vorbeam undeva înainte de Bunavestire. Dacă ceea ce face Consiliul Județean de obicei, festivalul, programul acesta Paște în Bucovina va putea să cuprindă toate activitățile pe care noi le desfășuram, le organizăm înainte de pandemie. Și am spus da, vom face ceea ce am făcut pe durata întregii perioade în care erau restricții și anume noi ne-m pregătit să facem ce făceam și înainte, pentru că în primul rând noi ne pregătim să păstrăm tradiții. Ori tradițiile sunt acele lucruri care au mers mai departe, fie pandemii, fie război. Deasupra, în văzduhul  deasupra Ciocăneștiului au trecut gloanțe, obuze. Războiul a călcat din păcate și pe aceste meleaguri, dar sunt lucruri care au mers mai departe.

Acestea sunt tradițiile  și atunci noi am spus: vom face Paște în Bucovina, vom face și Nunta în Bucovina sau Hora Bucovinei în care vom lansa proiectul acesta Nunta  în Bucovina.  De ce, pentru că vorbim de tradiții. De ceea ce continuă. Oamenii de aici, fie că majoritatea sunt, să spunem așa, în această perioadă ocupați și cu problemele curente, i-am întrebat: Voi despre război în gospodărie vorbiți? Mai rar, dle. Pentru că noi vorbim despre ce trebuie să dăm de mâncare la animale, ce mai avem de reparat pe lângă casă, că iată vin sărbătorile și vorbim despre ce trebuie pregătit pentru Sărbători. Bun.  Și atunci că eu vreau să ajung și la turism. Aveți turiști în perioada asta? Deja, așa cum am auzit, gradul de ocupare este sută la sută în această zonă și așa se întâmplă în majoritatea zonelor din perimetrul, să spunem așa, al mănăstirilor. Și întrebam din toamnă: „dar ce faceți? Aveți o adesă, aveți o pagină de facebook,  Cum vă vedeți?” „Păi nu, noi ei ne promovăm din oaspete  în oaspete. Și atunci nu este acesta modul cel mai autentic? Nu avem fake newsuri, Transmiterea acesta din oaspete în oaspete este cel mai sănătos mod de promovare. Este cel mai natural și este modul tradițional. A venit un oaspete, ți-a călcat pragul, a a intrat în gospodărie la tine. Bucovinenii știu să fie ospitalieri. Și odată plecat el va vorbi și la Paștele  următor vor veni două familii împreună cu familia care ți-a călcat pragul. Deci asta ține iarăși de ospitalitate.

Ce să vă mai spun este că peste 10 obiective peste 10 rute în care Consiliul Județean are finanțare prin PNRR, un obiectiv important. Avem și PE bisericile de lemn, avem și pe bisericile din Moldova, două dintre ele UNESCO, avem pe gastronomiei Huțul, Câmpulung. Avem, prin urmare, peste 10  obiective care sunt deja la finanțare prin PNNR. Apropo de rutele culturale, avem obiective peste 20 de rute culturale, de interes local, regional, transeuropean sau transnațional. Prin urmare avem o zestre pe care noi o putem păstra și o putem scoate și mai mult la lumină împreună cu dumneavoastră cei care păstrează această zestre, împreună cu administrația care are un rol important. Și aici, referitor la să spunem așa referitor la patrimoniul acesta local, important este că administrația locală se impune anumite reguli și respectarea acestor reguli cu restricții cu privire dacă vreți la arhitectura această ca să și aveți la îndemână și avem la îndemână puzurile. Deci ne putem deschide, da? Și acum nu vreau să… dar  în față doamnei profesor și eu mă simt foarte mic pentru că lucrând de foarte mult timp cu domnia ei. Iar în domeniul turismului vreau să vă spun că oricând am și am avut de învățat. Pentru că suntem la finalul acestui prim episod și nu știu dacă mai avem posibilitatea să mă refer și să mă exprim în fața acestei audiențe aș vrea să insist partea aceasta de turism și aș vrea să mulțumesc oaspeților de la Iași de la Bistrița și de peste tot, care m-au ajutat să transmit să spunem așa o provocare. „Oameni buni din țară și de peste tot unde sunteți, grăbiți-vă să veniți de Paște în Bucovina pentru că  deja ați auzit, în jurul mănăstirilor gradul de ocupare este de sută la sută.

Spuneau că anul ăsta lumea nu prea este interesată, a fost o editare având în vedere și conflictul din Ucraina. În momentul ăsta eu am auzit mesajul, o  știre că poate chiar cei care au fost plecați  încep să revină în Ucraina gândindu-se la gospodăria pe care au lăsat-o vor să se reîntâlnească cu soții lor ș.a.m.d., plus  că Bucovina este mai sigură ca niciodată. Bucovina este o regiune în care veniți să petreceți sărbătorile de Paști. Asistați să spunem așa la niște momente, la acele slujbe de Înviere, pe care nu m-am gândit că am să pot să le spun să invit pe cineva care să vină aici că de Înviere dacă participi la acele slujbe de Înviere trăiești ceva deosebit. N-am reușit să găsesc termenul ăsta pentru că simțim fiecare dintre dvs. ceea ce simțim. Doar ca element de noutate, sau să vă confirm ca informație că asta pot să fac în primul rând să vă confirm ca informație este aceea că și în acest an, în bisericile, în mănăstirile din județul Suceava va ajunge Lumina Sfântă de la Ierusalim. Prin urmare, delegația Arhiepiscopiei  va aduce de la București Lumina Sfântă care va ateriza pe Aeroportul Ștefan cel Mare din Suceava și va fi distribuită tuturor bisericilor din județ.

În final, ca să spun așa, ca argument dacă mai era nevoie, pentru cei care îi invit să ne viziteze aceste zone. Aș vrea să vă spun doar așa. Dacă Iașiul, prezentând așa de multe lucruri foarte frumoase care sunt acolo, dacă ceilalți invitați, Alba Iulia, bineînțeles sau ne-au făcut invitații, vreau să vă spun că inclusiv din Iași, din Neamț din toată țara, veți vedea un număr impresionant de mașini care vor fi  de Paște în Bucovina. Deci foarte bine. Foarte frumos ce aveți dvs. acolo, dar foarte mulți ieșeni, ardeleni, munteni vor veni de Paște  în Bucovina. De ce, fiecare dintre noi știe acest lucru. O să vă spun, legat de ospitalitate, am amintit doar despre partea aceasta cu refugiații ucraineni. Ați văzut, a vorbit toată lumea. Mare parte dintre cei care se ocupă de refugiați au fost cei care și-au lăsat pentru câteva zile pentru câteva ore membrii casei și au mers să vadă de ce au nevoie acești oameni. Și am văzut familii de suceveni, bucovineni în vamă spunând: cine vrea să vină, pun la dispoziție casa mea cu tot ce trebuie și cum trebuie. Această ospitalitate o veți regăsi cu toții venind în Bucovina. Mulțumesc încă o dată celor care au participat la acest seminar și iarăși parafrazez cred că este un eveniment unic. Și cred că așa ar trebui organizate majoritatea seminariilor, cu specialiști, cu cei care sunt de fapt resursa acestor discuții. Pentru că suntem în pragul Sărbătorilor Pascale doresc tuturor sărbători fericite. Vă urez sănătate și vă urez face pace în suflet și în cuget.

Sursa: https://www.facebook.com/ConsiliulJudeteanSuceava/videos/377115737456089/