Nicolae Vasilescu-Karpen, om de știință, inginer constructor și inginer electrician român

Nicolae Vasilescu-Karpen (10/22 decembrie 1870, Craiova – 2 martie 1964, București) a fost un remarcabil om de știință, inginer constructor și inginer electrician, membru corespondent al Academiei Române din 5 iunie 1919 și membru titular din 6 iunie 1923. De asemenea, a fost membru de onoare al „Société française des électriciens”.

În 1891, a obținut diploma de inginer în construcții la Școala Națională de Poduri și Șosele din București, unde a fost șef de promoție, iar în 1900 a obținut diploma de inginer electrician la Școala Superioară de Electricitate din Paris. Doi ani mai târziu, a devenit licențiat al Facultății de Științe din Paris, cu specializări în fizică, mecanică și matematică. În 1904, a susținut cu succes teza de doctorat „Recherches sur l’effet magnétique des corps électrisés en mouvement” la Universitatea Sorbona din Paris, sub îndrumarea profesorilor Gabriel Lippmann, Henri Poincaré și Henri Moissan. În 1941, a fost distins cu titlul de doctor honoris causa al Politehnicii din București.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Vasilescu-Karpen#/media/Fi%C8%99ier:Nicolae_Vasilescu-Karpen.jpg

Între 1891 și 1894, a lucrat ca inginer la Ministerul Lucrărilor Publice. După absolvirea studiilor în Franța, în 1901 a devenit profesor de electrotehnică la Universitatea din Lille. Între 1905 și 1940, a predat electricitate și electrotermică la Școala Națională de Poduri și Șosele din București, iar în urma unui proiect elaborat de el, a reușit să obțină aprobarea pentru transformarea acestei școli în Școala Politehnică. A fost rector al acestei instituții timp de 20 de ani, de la înființare până în 1940. De asemenea, între 1904 și 1938, a fost membru al Consiliului Tehnic Superior, îndeplinind funcții de conducere, inclusiv director (1909-1919) și președinte (1928-1936). Între 1906 și 1907, a fost șef al Diviziei Tehnice a P.T.T.

Nicolae Vasilescu-Karpen a realizat cercetări inovative în domenii precum elasticitatea, aerodinamica, termodinamica, atomistica, teoria cinetică, electrostatica, electromagnetismul, electricitatea, fizico-chimia, pilele electrice și electrochimia. Primele sale realizări importante, care au stat la baza tezei de doctorat, au vizat studiul efectului magnetic al corpurilor electrizate în mișcare, demonstrând că mișcarea de translație a Pământului nu poate fi detectată prin măsurarea câmpului magnetic al corpurilor electrizate.

În domeniul electromagnetismului, a formulat relațiile dintre energiile câmpurilor magnetice și electrice, precum și tensiunea și repulsia liniilor de forță ale acestor câmpuri. A studiat rolul electronilor în transmiterea energiei electrice prin fire și existența electronilor liberi în electroliți. A realizat cercetări privind distribuția liniilor de inducție magnetică și reacția magnetica a indusului în mașinile dinamoelectrice.

Una dintre realizările sale notabile a fost inventarea pilelor K, care obțineau energia necesară din căldura mediului înconjurător. De asemenea, a proiectat centrale electrice și rețele de electrificare pentru orașele Câmpina și Constanța.

În telecomunicații, în 1909, Vasilescu-Karpen a propus folosirea curenților purtători de înaltă frecvență pentru telefonia prin cablu pe distanțe mari. Până în 1914, a fost una dintre cele mai importante personalități științifice în domeniul transmisiunii multiplexate la înaltă frecvență prin cablu, propunând soluții teoretice și tehnologice inovative. În 1914, a construit postul T.F.F. de la Băneasa.

De asemenea, a realizat studii importante în domeniul construcțiilor, referitoare la aderența fierului la beton în betonul armat, publicând rezultatele în 1915 și 1946. A studiat și presiunea internă a lichidelor, precum și mecanismul presiunii osmotice.

Opera

• Manual de electrotehnică generală, 1925
• Electricitate, 1942
• Recherches sur l’effet magnetique des corps électrisés en mouvement, Paris, 1904
• Sur une nouvelle exposition des phénomènes électromagnétiques. Inutilité de la notion de masse magnétique, Institutul Român de Energie, 1932
• Nouvelle théorie des piles électriques. Role des électrons. Piles contredisant le second principe de la thermodynamique, în „Annales de l’Academie Roumaine”, 1944
• Fenomene şi teorii noi în electrochimie şi chimie fizică, 1957
• Sur la réaction magnétique de l’induit des dynamos, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1902
• Sur la convection électrique, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1903
• Nouveau recepteur pour la télégraphie sans fil, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1904
• Precizarea noţiunii de energie cinetică, în „Buletinul Societăţii Române de Ştiinţe”, 1908
• Sur la téléphonie à grande distance par courants porteurs, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1909
• Sur le vol des oiseaux dit „vol à la voile”, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1913
• Staţiunea de telegrafie fără fir de la Băneasa, în „Buletinul Societăţii Politehnice”, 1915
• Sur la cause de l’adhérence du béton au fer dans le béton arme, în „Academia Română. Bulletin de la section scientifique”, 1915
• La force électromotrice des piles et l’attraction moléculaire, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1923
• Phénomènes semblant contredire le second principe de la thermodynamique, în „Bulletin de la Societé Français de Physique”, 1926
• Les piles à électrodes inaltérable et le principe de Carnot, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1928
• Peut-on démontrer la relation de Maxwell-Clausius sans recourir au principe de Carnot?, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1929
• Passage du courant dans les électrolytes sans électrolise, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1934
• Pile électrique utilisant l’énergie d’oxidation de l’alcool, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1934
• Role des électrons dans le fonctionnement des piles; la pile Daniell, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1939
• Role des électrons dans la production de la force électromotrice au contact métal-électrolyte, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1939
• La pile à gaz: mécanisme de l’électrolyse de l’eau: polarisation des piles, în „Comptes rendus des séances de l’Academie des Sciences. Paris”, 1939
• Role des électrons dans certains phénomènes physico-chimiques; l’attaque des métaux par les acides, în „Academia Română. Bulletin de la section scientifique”, 1939
• Les équations d’état et la thermodynamique, în „Academia Română. Bulletin de la section scientifique”, 1940
• Mécanisme de la pression osmotique, în „Academia Română. Bulletin de la section scientifique”, 1941
• L’adhérence du fer au béton dans le béton armé. Determination experimentale de l’adhérence et du retrait du béton, în „Academia Română. Bulletin de la section scientifique”, 1946
• Pila electrică cu clorură de argint, în „Studii şi cercetări de fizică”, 1953
• Pila electrică de concentraţie cu oxigen şi termodinamică, în „Buletinul ştiinţific al Secţiei de ştiinţe matematice şi fizice a Academiei R.P.R.”, 1955
• Mecanismul presiunii osmotice, în „Buletinul ştiinţific al Secţiei de ştiinţe matematice şi fizice a Academiei R.P.R.”, 1956
• Rolul electronilor în transmisia energiei electrice. Critica actualei teorii, în „Studii şi cercetări de energetică”, 1956
• *Energetica lansării sateliţilor.