Jurnal FM 
Nicolae Nenciulescu, arhitect român, profesor universitar, prodecan al Universității de Arhitectură
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 6, 2024
Nicolae Nenciulescu (n. 6 septembrie 1879, București — d. 1973) a fost un arhitect român, profesor universitar, prodecan al Universității de Arhitectură. A urmat Liceul Sf. Sava din București și apoi Școala Națională Superioară de Belle Arte din Paris absolvind în 1910.
Intrarea pe Scara Voievozilor, la etajul I
Britchi Mirela – Operă proprie
Bucuresti, Romania, Palatul Regal (Muzeul National de Arta al Romaniei – Pavilionul Sala Tronului – interior 21 ); B-II-m-A-19856
- CC BY-SA 3.0 ro
- Fișier:Bucuresti, Romania, Palatul Regal (Muzeul National de Arta al Romaniei – Pavilionul Sala Tronului – interior 21 ); B-II-m-A-19856.JPG
- Creată: 16 august 2014
- Încărcată: 1 septembrie 2014
Nicolae Nenciulescu a fost fiul unui funcționar la Tribunal. După absolvirea Liceului Sfântul Sava din București în 1887, și-a continuat studiile la Școala Națională Superioară de Belle Arte din Paris, obținând diploma în 1910. După satisfacerea stagiului militar, în 1912 s-a angajat ca arhitect clasa II la Ministerul de Război, iar mai târziu a fost transferat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, unde a ocupat poziția de arhitect-șef până în 1947.
În 1928, Nenciulescu a devenit suplinitor și ulterior profesor la Catedra de Sterotomie și Teoria Umbrelor. În 1938, a preluat Catedra de Arhitectură Generală după decesul lui Nicolae Ghica Budești, unde a predat până în 1946. În 1942, a fost numit prodecan al Facultății de Arhitectură.
După 1947, a lucrat la Institutul de Proiectare a Construcțiilor din București și ulterior la ISPROR, unde a condus Secția Tehnică. A fost membru activ în diverse comisii tehnice și a coordonat lucrări de refacere a Palatului Regal, între 1928 și 1949.
Nenciulescu a fost decorat cu distincțiile Coroana României și Steaua României în grad de ofițer, și a primit titluri onorifice și din partea Franței, inclusiv Legiunea de Onoare. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără: Palatul Regal (1928-1949), Sanatoriul maritim nr. 1 din Eforie, Antrepozitele și Abatorul de export din Constanța (1933-1936), și planuri pentru extinderea Ministerului Agriculturii.
În București, Nenciulescu a proiectat diverse clădiri, inclusiv imobile pe străzile Gen. Eremia Grigorescu, Ionel Perlea și Sfântul Constantin. A colaborat, de asemenea, la proiectarea unor imobile de raport, precum blocul Generala de pe Calea Victoriei.
Arhiva sa personală nu s-a păstrat în totalitate, arhitectul relatând că, din cauza condițiilor precare de trai și a relocării repetate, a pierdut o mare parte din schițe și documentație. Cu toate acestea, în 1965, Nenciulescu a întocmit un referat păstrat la Biblioteca Academiei Române, conținând proiecte și fotografii ale clădirilor sale.
Printre proiectele importante nerealizate se numără Ministerul Agriculturii și Domeniilor (1923-1925). Machetele și schițele sale au fost expuse la diverse expoziții, inclusiv la Salonul de Arhitectură și Artă Decorativă din 1930 și la Salonul Tinerimii Artistice din 1942.
Sursa: https://arhitectura-1906.ro/2013/02/nicolae-nenciulescu-1879-1973/
;_B-II-m-A-19856.JPG){kind=link}