Nicolae Boboc (n. 26 septembrie 1920, Ilia, Regatul României – d. 8 august 1999, Timișoara, România) a fost dirijor și compozitor

Dirijor, compozitor, muzicolog, folclorist, profesor. Licenţiat al Conservatorului de Muzică precum şi al Universităţii din Bucureşti – Facultatea de Litere şi Filozofie cu distincţia magna cum laude, şi-a început activitatea ca profesor de muzică la Bucureşti, apoi la Arad unde exista perspectiva înfiinţării unei filarmonici. Prin eforturi conjugate cu cele ale muzicianului Nicolae Brânzeu, dirijor şi compozitor deja afirmat, sosit şi el în oraşul de pe Mureş cu acelaşi scop, pun bazele Filarmonicii de Stat Arad (1948). Nicolae Boboc devine astfel dirijor fondator dar şi primul director al noii instituţii unde va activa timp de 11 ani (1948-1959).

Transferându-se apoi ca dirijor titular la Filarmonica „Banatul“ din Timişoara, unde avea să funcţioneze până la pensionare (1959-1982). Paralel, a ocupat funcţii similare cu cele de la Arad, şi la Opera Română din Timişoara (1963-1974).

Cele mai mari succese le-a avut ca dirijor de-a lungul a aproape patru decenii de activitate fiind invitat să dirijeze concerte simfonice sau spectacole de operă în centre muzicale de pe patru continente, în Europa: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Elveţia, Olanda, Polonia, Turcia, Ungaria, URSS; în Asia: Israel; în Africa: Egipt; în America: SUA. Nu de puţine ori i s-au încredinţat adevărate evenimente precum deschiderea stagiunii de primăvară a Operei din Nisa cu un concert simfonic (1966), prezentarea unui program integral de muzică românească la Sarajevo, cu Orchestra simfonică Radio din capitala Bosniei-Herţegovina (1966), realizarea premierei cu opera „Bal mascat” de G. Verdi la Opera din Bonn (1969).

În semn de preţuire Ionel Perlea i-a transmis lui Nicolae Boboc bagheta ilustrului dirijor Arturo Toscanini pe care el însuşi o primise ca o recunoaştere a valorii sale artistice. La rându-i, Nicolae Boboc, la sfârşit de carieră, l-a ales pe dirijorul Gheorghe Costin spre a-i transmite acest simbol.

În creaţia sa componistică predomină lucrările simfonice şi vocal-simfonice ancorate aproape în integralitate în şcoala tradiţională de orientare folclorică, presărate uneori şi cu picanterii de limbaj contemporan. Cele mai apreciate opusuri ale sale sunt: Suita simfonică „Ţara Hălmagiului“ (revizuită pentru cerinţele unui spectacol de balet cu titlul „Ia-ţi mireasă ziua bună“), Mic divertisment în stil clasic (un omagiu închinat lui Mozart), Triptic hunedorean pentru soliste, cor mixt şi orchestră şi Rapsodia bănăţeană.

Nicolae Boboc a fost distins cu titlul de Artist Emerit şi cu importante premii şi distincţii naţionale, inclusiv Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1985) pentru capodopera sa etnomuzicologică Motivul premioritic în lumea colindelor. Lucrarea este o veritabilă hermeneutică a celor 500 de variante ale „colinzii păcurarului” care reprezintă stadiul arhaic al celebrei balade populare româneşti „Mioriţa”, carte tipărită la Editura „Facla” din Timişoara, 1985.

Panseul care i-a definit personalitatea: „Admir genialitatea dar preţuiesc înaintea ei, caracterul“.

Sursa: Ioan Tomi, LEXICON Muzicieni din Banat (vol. 2) Editura „Eurostampa” Timișoara, 2014

Selecție din discografie

Cu orchestra simfonică a filarmonicii Arad

• Karl Ditters von Dittersdorf Simfonia concertantă pentru violă, contrabas și orchestră, Concert pentru contrabas și orchestră, ST – ECE 2336
• Felix Mendelssohn-Bartholdy Simfonia nr.5 în re minor (Reforma), ST–ECE 2337
• Irina Odăgescu-Țuțuianu Momente concertino pentru oprchestră de coarde, ST–ECE 02589
• Modest Musorgski O noapte pe muntele pleșuv, ST–ECE 2593
• Franz Liszt Rapsodia ungară nr.2
• Antonín Dvořák Dansuri slave op.46 nr.1 și nr.8

• Felix Mendelssohn-Bartholdy Simfonia nr.3 în la minor op.56 Scoțiana, ST–ECE 02727

• Giuseppe Verdi Suita de dansuri din opera Trubadurul, ST–ECE 02728
• Bedrich Smetana Două dansuri din opera Mireasa vândută
• Amilcare Ponchielli Dansul orelor din opera Gioconda
• Piotr Ilici Ceaikovski Polca din opera Evghenii Oneghin

• Nicolae Brânzeu Simfonia nr.2, Pro pace, ST-ECE 03165
• Robert Schumann Simfonia nr.2, op.61, ST – ECE 03346
• Joseph Haydn Simfonia nr. 82 în Do major, Ursul,

Simfonia nr. 92 în Sol major, Oxford, ST–ECE 03587

• Irina Odăgescu-Țuțuianu Concert pentru orchestră de coarde

Cu corul și simfonică a filarmonicii Banatul Timișoara

• W. A. Mozart Requiem în re minor KV 628, dirijorii corului Mircea Hoinic și Ion Românu, ECE 0259, ST-ECE 0687
• Ionel Perlea Don Quichotte, Variațiuni pe o temă proprie, ECE-01236
• Anton Bruckner Simfonia nr.1 în do minor (versiunea „Linz”), ST-ECE 01274
• Sabin Drăgoi Divertisment rustic, Doua dansuri pe teme populare muresene, Petrecere populara, ST-ECE 01500

• Coruri din opere germane, W. A. Mozart, Carl Maria von Weber, Otto Nicolai, Richard Wagner, dirijorul corului Diodor Nicoară, ST-ECE 01819
• Frederic Chopin Concertul nr.1 în mi minor pentru pian și orchestră op.11, solist Dan Atanasiu, ST-ECE 02113
• Frederic Chopin Concertul nr.2 în fa minor pentru pian și orchestra op.21, solist Dan Atanasiu, ST-ECE 02114
• Nicolae Boboc Țara Hălmagiului, Triptic hunedorean, Divertisment în stil clasic, ST-ECE 02590

Cu orchestra simfonică a filarmonicii George Enescu București

• Alexandru Pașcanu Marea Neagră, ECE 01644

Lucrări

Muzică simfonică

• Mic divertisment în stil clasic (1951)
• Țara Hălmagiului suită simfonică (1952) revizuită pentru cerințele unui spectacol de balet cu titlul Ia-ți mireasă ziua bună
• Rapsodia bănățeană (1977)
• Triptic Hunedorean pentru soliste, cor mixt și orchestră (1985)
• Balada Unirii pentru cor mixt și orchestră pe versurile lui Tudor Arghezi (1989)

Muzică corală

• Bate, Doamne, muma loru (1948)
• Fecioriță de-ocheșiță (1978)
• Fiica ce-i mi-ți dare (1979)
• Colo-n sus si mai din susu (1980)

Cărți

• Boboc, Nicolae (1985). Motivul premioritic în lumea colindelor, Editura Facla.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Boboc