Jurnal FM 
Nicolae Angelescu, medic român
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 6, 2025
Nicolae Angelescu (6 decembrie 1931, Rociu, Argeș – 27 septembrie 2014) a fost un important chirurg român și membru de onoare al Academiei de Științe Medicale.
A urmat Colegiul „I. C. Brătianu” din Pitești, iar în 1954 a început studiile la Facultatea de Medicină din București. După absolvire, și-a început cariera ca preparator în Clinica de Urologie Panduri, sub îndrumarea profesorului Theodor Burghele. Teza sa de doctorat, susținută în 1970 și dedicată tratamentului crizei acute de rejet în transplantul renal experimental, aborda un subiect inovator pentru medicina vremii.
Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/stetoscop-doctor-asistent-medical-6497490/
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Angelescu#/media/Fișier:Nicolae_Angelescu-cropped.jpg
A avansat treptat în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, devenind șef de lucrări în 1972 și conferențiar în 1980, în Clinica de Chirurgie a Spitalului „23 August”. Din 1984 a preluat conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Colțea, iar în 1992 a devenit profesor universitar. A rămas la conducerea clinicii până la pensionarea din 2003, timp în care a format echipe chirurgicale specializate în ecografie, endoscopie digestivă și tehnici intervenționale. După 1992, a introdus în București chirurgia minim invazivă, devenind un pionier al acestui domeniu.
Activitatea sa publicistică este deosebit de vastă: 26 de cursuri universitare, manuale și monografii – între care se remarcă Tratatul de patologie chirurgicală (2001) și Patologie chirurgicală pentru admiterea în rezidențiat (1997). A publicat peste 400 de articole științifice în țară și în străinătate, dintre care 111 indexate în PubMed.
A avut un rol esențial în dezvoltarea Societății Române de Chirurgie, fiind secretar general între 1988–1995 și președinte între 1995–2002. A condus revista Chirurgia în perioada 1995–2004 și a reprezentat România în diverse organizații medicale internaționale. A fost membru de onoare al unor prestigioase societăți științifice europene și doctor honoris causa al Universității „Ovidius” din Constanța și al Universității de Medicină din Iași.
