Jurnal FM 
Nichita Stănescu, mare nume al culturii românești
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 13, 2021
13 decembrie 1983 a rămas o dată de tristă amintire în istoria culturală a României. A fost ziua în care poetul nepereche Nichita Stănescu (1933-1983) a încetat din viață.
Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, România) ,a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române. Stănescu a fost unul dintre cei mai valoroși poeți ai României, dar a dus un trai simplu. Nu l-au interesat bunurile materiale, dar a iubit oamenii nebunește. A murit, însă, prea de tânăr, din cauza consumului exagerat de alcool. A fost un fel de pact cu diavolul, căci alcoolul nu-l îmbăta, ci-i declanșa o efervescenţă artistică vecină cu geniul. Alcoolul i-a ajutat imaginația și i-a amplificat trăirile. Pentru toate astea, însă, a plătit un preț: a murit la doar 50 de ani.
În anul 2019, Nichita Stănescu a fost declarat, post-mortem, cetățean de onoare al Ploieștiului.
Nichita Stănescu, un suflet de aur.
Poetul ajunsese unul dintre favoriţii regimului ceauşist și era plătit regește. De multe ori, el dona sume consistente celor aflați în nevoie.
Stănescu a fost, la rândul său, ajutat. El a fost trimis la tratament de familia Ceauşescu și a stat mai mult timp în Mangalia de Nord, departe de anturaj, pentru a scăpa de vicii.
A primit atunci cele mai noi medicamente existente pe plan mondial şi cele mai sofisticate vitamine pentru refacerea ficatului. A beneficit atunci și de psihoterapie pentru a scăpa de dependența de alcool.
Operele lui Nichita Stănescu
Volume antume publicate cronologic:
- Sensul iubirii, 1960, Editura de Stat pentru Literatură și Artă
- O viziune a sentimentelor, 1964, Editura pentru Literatură
- Dreptul la timp, 1965, Editura Tineretului
- 11 elegii, 1966, Editura Tineretului
- Roșu vertical, 1967
- Alfa, 1967, Editura Tineretului
- Oul și sfera, 1967, Editura pentru Literatură
- Laus Ptolemaei, 1968, Editura Tineretului
- Necuvintele, 1969, Editura Tineretului
- Un pământ numit România, 1969, Editura Militară
- În dulcele stil clasic, 1970, Editura Eminescu
- Poezii, 1970, Editura Albatros
- Belgradul în cinci prieteni, 1972, Editura Dacia
- Cartea de recitire, 1972, Editura Dacia
- Măreția frigului. Romanul unui sentiment, 1972, Editura Junimea
- Clar de inimă, 1973, Editura Junimea
- Starea poeziei, 1975, Editura Minerva
- Epica Magna, 1978, Editura Junimea
- Operele imperfecte, 1979, Editura Albatros
- Carte de citire, carte de iubire, 1980, Editura Facla
- Noduri și semne, 1982, Editura Cartea Românească
- Oase plîngînd, 1982
- Respirări, 1982, Editura Sport-Turism
- Strigarea numelui, 1983, Editura Facla
- Antimetafizica
Premii literare
- 1964 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii O viziune a sentimentelor
- 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de poezii Necuvintele
- 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de eseuri Cartea de recitire
- 1975 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru antologia de poezie “Starea poeziei” (selecție de autor)
- 1975 Premiul Internațional „Gottfried von Herder”
- 1978 Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul de poezii Epica Magna
- 1982 Premiul „Cununa de Aur” al Festivalului internațional Serile de Poezie de la Struga (Macedonia iugoslavă)
