1991 – Înființarea Muzeului Național Cotroceni

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 478/10 iulie 1991 privind funcționarea Muzeului „Cotroceni”, a fost înființat Muzeul Național Cotroceni, subordonat Ministerului Culturii. Pe 27 decembrie 1991, latura veche a Palatului Cotroceni a fost deschisă publicului larg. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 1279/20 decembrie 2001, complexul „Palat Cotroceni” a fost transferat din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor și a Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Administrației Prezidențiale, iar muzeul a trecut sub jurisdicția acesteia.

Scară interioară la Muzeul Național Cotroceni

Turbojet – Operă proprie

Scară interioară la Muzeul Național Cotroceni, București.

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:Muzeul Cotroceni, interior.jpg
• Creată: 27 august 2013
• Încărcată: 4 februarie 2014

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_Cotroceni#/media/Fi%C8%99ier:Muzeul_Cotroceni,_interior.jpg

Muzeul este situat într-un monument istoric reprezentativ pentru arhitectura românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Palatul Regal Cotroceni. Acesta include elemente din arhitectura medievală a mănăstirii construite de domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Specificitatea muzeului provine din îmbinarea caracteristicilor unui spațiu memorial cu o istorie de aproape 350 de ani și cele ale unui muzeu de artă decorativă. Saloanele și apartamentele sale sunt evocatoare nu doar prin valoarea artefactelor, ci și prin semnificația lor în raport cu personalitățile care au locuit acolo de-a lungul timpului. Muzeul Național Cotroceni este situat în București, România, în Palatul Cotroceni, și oferă vizitatorilor acces la spațiile fostei mănăstiri și ale fostului palat regal, unde au locuit regele Ferdinand și regina Maria, precum și la colecțiile de artă decorativă europeană veche.

Complexul Cotroceni a fost construit între 1679-1681, la vest de București, de către domnitorul Șerban Cantacuzino (1678–1688), și a fost cea mai importantă ctitorie a sa. Aici se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului”, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeș, și palatul domnesc în stil baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. Ansamblul Cotroceni a trecut prin mai multe etape arhitectonice semnificative: prima, legată de ctitorul Șerban Cantacuzino; a doua, din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849–1853, 1854–1856), când, în 1852, a fost refăcut și modernizat, inclusiv grădina de la Cotroceni; a treia, edificarea palatului princiar (1893–1895) de către arhitectul francez Paul Gottereau. După cutremurul din 1977, palatul a fost în mare parte refăcut, spre deosebire de construcțiile medievale care au rezistat. Atunci s-a construit și o aripă nouă, care adăpostește sediul Președinției României.

Prin Legea nr. 1/30 iunie 1990, care stipula utilizarea corpului istoric ca instituție muzeală, Muzeul Național Cotroceni a fost deschis pentru marele public pe 27 decembrie 1991.

Sursa: https://www.muzeulcotroceni.ro/istoric/3_muzeul_national_cotroceni/muzeul_national_cotroceni.html

și https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_Cotroceni