Current track

Title

Artist


Montesquieu – personalitate excepţională a iluminismului francez, adeptul teoriei „separaţiei puterilor” în stat

#Postat de on februarie 10, 2022

Motto: „Experienţa a arătat că în ţările în care pedepsele sunt blânde, acestea produc asupra spiritului cetăţeanului o impresie tot atât de puternică precum pedepsele aspre din alte părţi. Nu trebuie să-i conducem pe oameni cu ajutorul unor măsuri extreme. Trebuie să fim cumpătaţi în folosirea mijloacelor pe care natura ni le pune la dispoziţie pentru a-i conduce… dacă se va cerceta cauza tuturor dezmăţurilor se va vedea că ea constă în impunerea infracţiunilor şi nu în moderaţia pedepselor.” – Montesquieu

Montesquieu a fost una din cele mai complexe și importante figuri ale iluminismului francez, filosof, scriitor, sociolog, avocat, enciclopedist şi istoric. Având o poziție socială privilegiată și beneficiind de titlul de baron și de o educație aleasă, Montesquieu a fost preocupat de aspectele politice ale vieții publice. Cu un rol important în stat, Montesquieu a devenit celebru în domeniul filosofiei, după ce a publicat lucrările „Scrisori persane” – „o profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii și religiei“ și „Despre spiritul legilor”, abordează subiectul general al legilor, dând următoarea definiţie: „legea în general este rațiunea omenească în măsura în care ea guvernează toate popoarele de pe pământ iar legile politice și civile ale fiecărui popor nu trebuie să fie decât cazuri particulare la care se aplică această rațiune omenească“.
S-a născut la 18 ianuarie 1689, la Castelul din La Brède, lângă Bordeaux, în Franţa, într-o familie de magistrați aparținând micii nobilimi.

A studiat dreptul, apoi, în 1708, s-a mutat la Paris pentru a câştiga experienţă în avocatură.

După moartea tatălui său s-a reîntors în La Brède, a început să studieze dreptul roman şi ştiinţele naturale, iar în anul 1714 a devenit consilier în Parlamentul de la Bordeaux.

Apoi, după moartea unuia din unchii săi, a moștenit titlul și funcția acestuia, devenind între anii 1716 – 1728, președintele Parlamentului de la Bordeaux.
Apoi Montesquieu arată că tot ceea ce există are legile sale, „Divinitatea“ are legile sale, iar „lumea materială“ și „substanțele superioare omului“ au, la rândul lor, legi proprii.
De asemenea, autorul abordează comparativ trei tipuri de guvernare – republică, monarhie și despotism, inclusiv modul în care fiecare sistem poate deveni corupt.
Montesquieu a murit la 10 februarie 1755, la vârsta de 66 de ani, la Paris, fiind înmormântat în Biserica Saint-Eustache situată în primul arondisment, în centrul cartierului Les Halles.

Operă

  • Les causes de l’écho;
  • Les glandes rénales;
  • La cause de la pesanteur des corps;
  • 1711La damnation éternelle des païens ;
  • 1716Système des Idées;
  • 1721Lettres persanes („Scrisori persane”);
  • 1724Le temple de Gnideroman;
  • 1730Histoire véritable d’Arsace et Isménie, roman;
  • 1734Considérations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur décadence ;(„Considerații asupra cauzelor măreției și decadenței romanilor„);
  • 1748De l’esprit des lois („Spiritul legilor”)
  • 1750La défense de « L’Esprit des lois »;
  • Pensées suivies de Spicilège;
  • 1939Les cahiers de Montesquieu. Mes pensées („Caietele lui Montesquieu. Cugetările mele”).

Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *