Current track

Title

Artist


S-a întâmplat în 30 iulie 1625
de Nicolae Uszkai, Brașov

#Postat de on iulie 30, 2021

S-a întâmplat în 30 iulie 1625 – A ieşit de sub tipar cea dintâi carte a tiparniţei româneşti de la Câmpulung, „Molitvelnicul slavonesc”. Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, este oraşul cu cele mai multe biserici raportat la numărul de locuitori, fiecare dintre ele impresionând prin vechime, arhitectură sau pictură. Un loc aparte îl ocupă Mănăstirea „Negru Vodă“, loc unde a funcţionat tiparniţa, veche ctitorie domnească a cărei istorie începe în secolul al XIII-lea, legându-se de însăşi întemeierea oraşului. Monumentul arhitectural este un autentic martor al evlaviei vechilor domnitori, o prezenţă vie şi permanentă în viaţa oraşului.

Numele ei se leagă de legenda întâiului descălecător în Ţara Românească, Radu Negru Vodă, care a plecat din ţinuturile Amlaşului şi Făgăraşului şi a întemeiat în ţinutul dintre Carpaţi şi Dunăre Ţara Românească. Potrivit tradiţiei, el a întemeiat la 1215 prima biserică de aici.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Molitvelnic_slavonesc_%28Carte_veche_%C8%99i_manuscris%29_2784_19.12.2011_Tezaur_46E2820802F14CF986817D26EA52AACA.jpg

Dincolo de legendă şi mit cu privire la persoana lui Negru Vodă, realitatea istorică a bisericii care dăinuieşte peste veacuri este o mărturie de netăgăduit a evlaviei creştine şi a dragostei faţă de Hristos. Iar această evlavie şi acest dor de desăvârşire au fost cultivate permanent de-a lungul timpului în mănăstire, obştea de monahi ce a vieţuit în această fortăreaţă duhovnicească rugându-se şi nevoindu-se necontenit pentru mântuirea lor şi a semenilor şi pentru propăşirea culturală a românilor.

La vreo 50 de ani de la întâia carte scoasă de Gutenberg (Biblia, în latină, din 1456), în Ţara Românească călugărul vlah muntenegrean Macarie tipăreşte – la Mănăstirea Dealu (după alţii, la Târgovişte) – în nov. 1508, Liturghierul slav. De reţinut că lui Radu cel Mare (decedat ceva mai devreme, în apr. 1508) i se datoreşte introducerea tiparului la noi. Urmează Octoihul – Osmoglasnicul (în 1510), în slava medio-bulgară, iar peste doi ani Tetraevanghelul; s-a reeditat ulterior (Sibiu 1546, Belgrad 1552 şi 1562, Braşov – 1562, 1579 şi 1583). Tiparul macarian este însemnat şi pentru ornamentaţia sa, foarte apropiată de aceea a unor manuscrise moldoveneşti.

Articolul complet aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-30-iulie-1625/


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *