Jurnal FM 
„Moara cu povești”. Libris și cărțile Brașovului de azi…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 20, 2023
Motto: „Nu există prieten mai loial decât cărţile.”– Ernest Hemingway
Stimaţi cititori și dragi amici, astăzi vă propun, aici, la „Jurnal de Brașov”, la această „moară cu povești” de fiecare vineri, să „măcinăm” câte ceva, în căutare de povești faine. Astăzi, voi rămâne cu dumneavoastră prin arealul Brașovului, nu prin alte timpuri, cum am făcut-o până nu demult, ci prin contemporaneitatea noastră cea de toate zilele din urbea de sub Tâmpa. Observați că nu zic „de la poalele Tâmpei”! Îmi repugnă, din mai multe motive, această expresie! Revenind la ceea ce vreau să „macin” azi, cred că majoritatea brașovenilor (și chiar foarte mulți ne-brașoveni) au auzit despre celebra (în urbe) librărie Șt.O.Iosif din „buricul” târgului, de pe strada Mureșenilor, dar și despre denumirea de Libris, un veritabil brand brașovean al cărții, muzicii, activităților culturale „cu ștaif” și substanță și al profesionalismului în acest domeniu deosebit de necesar azi, în contextul în care educația, în general, și „consumul” de carte, muzică și cultură bună, în special, au cam „luat-o pe arătură”! Într-o societate unde „maneaua” taie orice rating al muzicii „normale”, iar filme precum „Teambuilding” sar binișor de numărul de peste un milion de spectatori în cinematografele românești și filme precum „Romina, VTM” vor sări, mai mult ca sigur, de vreo două milioane, „fortărețe” ale normalului în domeniul cultural încep să fie din ce în ce mai puține! Una dintre ele se află aici, la Brașov și i se spune Libris. Întâmplarea face ca, de-a lungul ultimelor decenii trăite în urbea brașoveană, să mă fi intersectat, periodic, cu oamenii faini de la Libris în felurite și diverse contexte, eu fiind un „musafir” destul de frecvent în librăria de pe Mureșenilor, dar și un participant (la fel de frecvent) la fainele târguri de carte și muzică organizate de Libris în urbe (anuale ori bi-anuale). O spun cu mâna pe inimă, aceste târguri au fost, încă de la început, de peste două decenii încoace, organizate și desfășurate exemplar, la un nivel profesionist și care te făcea/ te face să-ți pară rău că se termină. Nu v-ascund faptul că-i cunosc personal, de ceva vreme, pe cei doi fondatori ai brandului Libris, Ana și Virgil Oniță, doi oameni faini, pricepuți și dedicați domeniului din care și-au făcut un adevărat crez. Cu multă muncă, migală, riscuri, renunțări personale, capete de drum, noi începuturi, succese și tot ceea ce presupune un traiect profesional al unei veritabile afaceri culturale de succes!
Pentru că Libris este, astăzi, o afacere de succes, bine ancorată în piața cărților, a muzicii și a diverselor activități cu impact cultural național! Și a devenit dintr-o „vedetă” locală, un „actor” puternic pe plan național. Printre altele, Libris a participat la diverse activități culturale, târguri și întâlniri în mediu internațional, pe îndepărtate și diverse meridiane și paralele de pe mapamond. Vă spuneam că-i cunosc și respect pe soții Oniță, dar cunosc și mulți dintre cei care fac parte din echipa dumnealor și care conduc, sprijină ori muncesc direct în succesul acestui „livrator” dedicat al cărții de calitate pe piața românească. Recent, am avut onoarea de a fi invitat de domnul Oniță să vizitez noul „cartier general” al firmei, aflat în cartierul Coresi din Brașov, locul pe lângă care am trecut de câteva ori în ultimii trei ani, dar în care nu reușisem să fiu prezent vreodată. Ne-am tot invitat reciproc la o întâlnire de câteva luni bune, dar, din păcate, nu ne-am „potrivit la agendă” decât săptămâna trecută. Inițial, am dorit să-i iau un interviu standard și pe care să-l inserez aici, la „Moara cu povești”, dar, destul de repede, mi-am dat seama că oamenii precum Virgil „au treabă” și mi-am zis că-i mai OK să vă zic eu una-alta despre oamenii faini de la Libris. Cu promisiunea că voi mai reveni asupra subiectului…Pe de altă parte, nu v-ascund faptul c-am dorit să ajut la aducerea pe undele de emisie radio a „Jurnal FM” a unui concurs fain de carte și care începe să funcționeze din această lună, concurs susținut de Libris, într-un parteneriat care face casă bună cu programul echilibrat și ofertant, în același timp, al acestui post de radio.
Apropo, știu că amestec lucrurile (chiar dacă nu-mi doresc să fac vreo „zacusă culturală”…), dar aș dori să vă reamintesc că „Jurnal FM” se poate asculta pe mai multe frecvențe, într-o rețea de nouă frecvențe locale, în jurul orașelor pe care vi le înșirui aici și acum: Bacău – 94.00 FM; Bârlad – 103.3 FM; Bicaz – 96.1 FM; Brașov – 98,2 FM; Făgăraș – 107,2 FM; Rădăuți – 99.2 FM; Onești – 87.8 FM; Piatra Neamț – 92.00 FM și Suceava – 89,9 FM.
Acum revin, preț de câteva gânduri în câteva rânduri, la Libris și oamenii săi. Fondată în 1991 de cei doi soți despre care vă spuneam, Ana și Virgil Oniță, Libris este una dintre primele firme de după decembrie ‘89 dedicate exclusiv cărții și culturii. Locul din care a pornit Libris este, firește, librăria Șt. O. Iosif din Brașov, loc binecunoscut de mulți ani brașovenilor și turiștilor veniți prin oraș, loc în care funcționează, mai bine ca niciodată, librăria, cu tot ce înseamnă acest lucru. Trăgând eu cu urechea la cele zise de oamenii de la Libris, la locul respectiv de pe strada Mureșenilor, va urma, într-un viitor relativ apropiat, o mică-mare „renovare” și o schimbare de „look” a librăriei respective. Cert este faptul că sarcina acestei faine entități culturale, aceea de a oferi iubitorilor de carte cele mai căutate, interesante și actuale volume din cărțile apărute în spațiul românesc, este amplificată și continuată cu succes și în mediul online, cu începere din anul 2009, prin „Libris.ro”, librăria online fondată de Laura Țeposu, CEO și „pilon” important al firmei. De-a lungul celor peste trei decenii de existență a acestei „fortărețe” a cărții, aproape două milioane de cititori au cumpărat volume din orice domeniu de apariție al cărții, iar recordurile de vânzări în online și-n librărie depășesc anual noi praguri. Sigur că v-aș putea cita diverse cifre ale acestor recorduri, dar vă las plăcerea de a explora dumneavoastră site-ul „libris.ro” și a vă documenta direct de la sursă despre cum „merge” povestea despre care „macin” eu azi, aici, câteva cuvinte…
Libris este, practic, una dintre cele mai longevive afaceri sută la sută românești, iar în domeniul pieței de carte este, probabil, una dintre cele mai „tari” de pe piața românească, chiar dacă „se luptă” în domeniu cu edituri și entități renumite, bine înfipte-n afaceri cu capital românesc ori „adăugit” de pe alte coodonate geografice, cu rădăcini eminamente bucureștene. Vreau să spun că „din provincie” fiind, Libris chiar se luptă de la egal la egal cu „coloșii” domeniului din Capitală…Vorbind despre începuturile afacerii ce datează din 1991, doamna Ana Oniță, având curajul omului priceput în a fi librar a luat „în locație de gestiune” (expresie specifică anilor ‘90) stocul librăriei „Șt. O. Iosif” din Brașov, situată pe strada Mureșenilor, la numărul 14. Doamna Oniță gestiona această librărie încă din anul1984, dânsa fiind, de atunci, director al acesteia. Preluarea „în locație de gestiune” a însemnat achitarea integrală a stocului de carte existent (chiar dacă valoare comercială de re-vandabilitate a majorității acestui stoc tindea către o valoare minimală) și care a fost evaluat, la acea vreme, de către „proprietar”, la echivalentul de atunci a circa 100.000 dolari americani.
Încercând să plece pe un nou și incert drum, cel al „afacerilor de carte” și existând și un interes destul de crescut pentru noi titluri de carte, fie aceasta românească ori străină, cei doi soți au hotărât să riște și să achite această foarte importantă sumă (la acea vreme) către „proprietar”, adică „Centrul de librării” Brașov. Imediat după aceasta, au decis să cumpere sediul de la RIAL Brașov, întreprinderea locativă subordonată Primăriei Brașov, au renovat acel sediu și i-au dat „o față nouă”. Virgil Oniță, care era, înainte de Libris, inginer la Întreprinderea de Construcții Aeronautice de la Ghimbav și-a dat demisia și s-a apucat de carte…Și au început să crească această afacere, pe un drum presărat și cu asperități, firește, dar și cu multe succese. Cert este că Libris-ul a început, puternic și „apăsat”, să promoveze Cultura, Cartea (din orice domeniu de apariție) și Muzica. Adiacent, aș menționa că foarte mulți interpreți de folclor și folk (în special din Ardeal, dar nu numai de aici…) își datorează ascensiunea profesională artistică familiei Oniță și familiei Libris. Nu voi da nume aici, dar am ferma convingere că unii dintre aceștia se vor recunoaște, fără dubiu, în aceste rânduri…
Mai „demultișor”, țin minte că-l întrebasem pe Virgil Oniță ce-a făcut cu acel stoc de carte „eminamente” nevandabil și pe care a trebuit volens-nolens să-l cumpere ca să poată prelua afacerea. Îmi spusese că acel stoc a trebuit, în proporție de cca. 95 de procente, să-l trimită la „reciclat” hârtie la fabrica de profil de la Zărnești. Acest lucru a presupus achiziții de volume noi, pentru a înlocui acele procente majoritare și „rebutate” din rafturi cu volume noi și valoroase (și vandabile, firește) și pentru a veni în întâmpinarea cititorilor care căutau noile orizonturi ale cărții scăpate de sub „obrocul” regimului politic anterior. Pentru că cititorii își doreau să aibă cărți! Apropo de greutățile inerente începutului unei astfel de afaceri, Virgil mi-a zis, de mai multe ori, de-a lungul timpului, cum atunci, în anii de început, pleca noaptea ori la primele ore ale dimineții, din Brașov la București, la Piața Presei Libere, pentru a „apuca” primele apariții de carte și a le aduce în Brașov cu autoturismul personal. Poate părea neverosimil azi, dar, de multe ori, cu portbagajul mașinii plin cu cărțile achiziționate din capitală, nici nu apuca întotdeauna să așeze cărțile în rafturile librăriei, ci le vindea și direct din portbagaj cititorilor care-l așteptau, cuminți, la rândul tip „coadă” format în fața librăriei. Cert este că „familia Libris” a transformat spațiul cumpărat într-una dintre cele mai faine librării din oraș și accentul deosebit și constant al acestei „familii” pe Cartea de calitate și pe apropierea de cititori, manifestată atât în „spațiul real”, dar și în cel virtual din online, a avut un rol esențial în rezistența, existența și dezvoltarea afacerii de azi. Știm cu toții că, pe la început de mileniu al doilea, au început să apară librării diverse prin diverse centre comerciale ori prin mall-uri, unde chiriile erau/sunt destul de „pipărate”, iar cartea nefiind chiar atât de vandabilă, s-a „marșat” și pe vânzarea de alte produse prin acele librării pentru a supraviețui financiar ca afaceri. La finele primului deceniu din actualul mileniu, odată cu criza economică ce-și arăta binișor și tăios colții și pe la noi, a-nceput să apară conceptul de librărie online, avându-se în vedere și explozia utilizării internetului la scară largă de către „marele public”, care începea să utilizeze comerțul online. Astfel că au apărut spații virtuale bogate în multe sute de mii de titluri la dispoziția cititorilor, lucru cvasi-imposibil în librăriile „normale”, așa că mediul online a revoluționat, practic, comerțul cu carte și muzică. Lucru care a captat, firește, și atenția oamenilor de la Libris și care s-au pus pe treabă în această direcție încă din anulș 2009. La ultima noastră întâlnire, cea de săptămâna trecută, Virgil Oniță îmi zicea că, astăzi, Libris-ul are multe zeci de mii de titluri de carte în „portofoliul” virtual, fie în limba română, firește dar foarte multe și-n limba engleză ori în alte limbi de circulație internațională. V-aș spune și cifrele, dar le puteți găsi accesând site-ul libris.ro! Adevărul este c-am intrat în depozitul lor „fizic” de cărți, locul unde m-a izbit instantaneu mirosul de carte „proaspătă”, așteptând a fi trimisă cititorului care a comandat-o online și unde am văzut un furnicar bine organizat de oameni implicați în sortarea, pregătirea și expedierea comenzilor către cei „agățați” online de mediul oferit de Libris.
Ca un „condiment” al rândurilor de față, Virgil Oniță îmi povestea, printre altele, că începuturile lor în comerțul cu carte în online au fost făcute prin intermediul „atoatestivuitorului” și prea-bine și răs-cunoscutului e-MAG, de la care au avut multe de învățat, dar pe care l-au părăsit, la un moment dat, pentru a-și livra singuri produsele către cititori. Așa se face că acum, prin online, pot fi comandate de la Libris cărți oriunde în România, acestea ajungând repede, în siguranță și la un preț cinstit la cititori. Virgil Oniță îmi mai spunea, totodată, că, privind retrospectiv, nu a fost totul chiar așa de ușor și au fost „și bune și rele” în evoluția Libris. Cert este că au investit mult și în oamenii din „familia Libris”, crescând următoarele generații pas cu pas.
Aș putea să înșir aici multe câteva nume de oameni, pe lângă Laura Țeposu despre care vă aminteam anterior, care au intrat în această familie încă de pe băncile „școlilor” ori imediat după absolvire, dar cred că i-aș nedreptăți pe cei pe care nu-i amintesc așa că n-am s-o fac, cu riscul de a fi „beștelit” de câțiva amici și amice din această „familie”…Actualmente, dac-am înțeles eu bine din cele ce mi-a zis Virgil Oniță, circa 120 de oameni sunt implicați direct în bunul mers al acestei afaceri sută la sută românești care, la ora actuală, se poate mândri că e cam pe primul loc în difuzarea de carte în online, aici pe la noi, pe plaiurile mioritice.Pentru a fi corect cu activitatea Libris de-a lungul deceniilor sale de existență, am să reamintesc că această veritabilă „cetate” a cărții, pe lângă vânzarea/difuzarea de carte, dezvoltă, în fiecare an, foarte multe proiecte prin care ajută direct în susținerea culturii naționale și în atragerea oamenilor către citit, activități materializate în numeroase evenimente editoriale, în festivaluri culturale naționale și internaționale, târguri de carte și muzică, donații consistente către multe biblioteci școlare și multe, foarte multe altele. Nu pot uita cum, cu aproape două decenii în urmă, fiiind eu însărcinat cu organizarea și cerându-i sprijinul într-o serie de activități aniversare de factură instituțională (era ziua aniversară a vânătorilor de munte trăitori în urbea brașoveană și nu numai) „familia Libris”, prin Virgil Oniță, n-a pregetat în a ne acorda sprijinul total dezinteresat și deloc ieftin, dacă era să fie „pe bani”! Mi-a organizat un veritabil și inedit spectacol folcloric, printre alte activități specifice, și mi-a adus la „locul faptei” interpreți de certă valoare artistică și care nu aveau decât cuvinte „de bine” despre Libris și familia sa. I-am rămas dator de atunci încoace, dar datoria mea s-a amplificat și m-a mai ajutat similar de câteva ori și trebuie să vă zic că „datoria-i mare” și n-am să reușesc s-o „spăl” cu aceste câteva gânduri în câteva rânduri, fapt pentru care, voi mai reveni aici la „Moara cu povești” cu referiri la „mersul” Libris-ului și la câteva povești faine despre „traiectoria” sa temporală.Aș dori să vă supun atenției doar o frază dintr-una dintre poveștile istorisite de Laura Țeposu, CEO Libris, una dintre persoanele ce reprezintă „pilonii” Libris, într-un interviu relativ recent dintr-un vector media, apropo de momentele evoluției vânzărilor din online ale Libris. Astfel, aceasta spunea atunci că: „Un moment copleșitor a fost prin 2013, de BlackFriday, când au intrat de pe eMAG și Libris peste 20.000 de comenzi într-un weekend, mult peste capacitatea noastră de procesare de atunci. Am ajuns la zi cu comenzile abia în ianuarie, oamenii erau epuizați, clienții nu înțelegeau ce se întâmplă și evident erau foarte nemulțumiți, a fost unul dintre acei ani cu probleme mari de Black Friday în toată piața. Puterea de cumpărare începuse să-și revină după criza financiară, însă retailul online nu era pregătit să fie luat cu asalt. Am muncit mult ulterior să recâștigăm încrederea clienților și am învățat o lecție bună de aici, că ce e prea mult poate deveni prea puțin.” Tot doamna Țeposu adăuga atunci că un alt „moment de cumpănă a fost chiar recent, când am construit depozitul și bugetul inițial a fost depășit cu peste 30% (adică cu cca. un milion de euro). Nu mai puteam da nici înapoi, au fost necesare finanțări suplimentare, dar din fericire au urmat doi ani foarte buni pentru carte și e-commerce și ne-am echilibrat.”
Că veni vorba despre depozitul Libris pe care l-am vizitat recent, vă mărturisesc c-am rămas profund impresionat de cele văzute, de construcția în sine, făcută cu mult profesionalism și eficiență, de spațiile de lucru, de fluxurile de lucru, de activitatea din birouri, de organizarea vieții din firmă etc. Zic „etc” pentru c-ar fi prea multe de zis și mi-e că vă pierd „de clienți” în a-mi citi rândurile de față! Și așa-s „acuzat” că mă „lungesc” prea mult în articolele mele!Investițiile făcute de Libris în ultimii trei-patru ani în depozitul de carte de la Brașov, cel din cartierul Coresi, care are o suprafață totală de cinci mii de metri pătrați, se ridica la circa cinci milioane de euro și asigură un stoc permanent de un milion de volume, având o capacitate de a crește până la trei milioane de volume. Sunt niște cifre care spun aproape totul despre această „cetate” a cărții! Nu este mai puțin adevărat că bugetul de investiții al Libris pentru anul în curs și cei următori atinge tot sume de milioane de euro. Virgil Oniță îmi spunea, printre altele, că, referitor la prioritizarea investițiilor, focalizarea principală a „pilonilor” care conduc efectiv, astăzi, compania se îndreaptă înspre dezvoltarea depozitului de carte din Brașov, care va tinde către o dublare efectivă și către o investiție în tehnologii noi și digitalizare, cheltuieli ce vor permite Libris să ofere clienților săi, de exemplu, chiar recomandări personalizate și un motor de căutare dezvoltat special pentru carte. Nu este mai puțin adevărat că tendința manifestată dintotdeauna a Libris, aceea de a „exista” în comunitate și de a o „marca” cultural, va fi păstrată și dezvoltată proporțional cu „puterea” și priceperea acumulate-n timp. Nu pot să nu amintesc că revista Libris, ce poartă amprenta unor „condeie” faine „trăitoare” în urbe (și nu numai), are o ținută literară deosebită și a ajuns să fie, de ani buni, tribuna culturii scrisului brașovean și regional. Asta fără a spune cuvinte prea mari, iar cine o va cumpăra va vedea că nu exagerez nici cu o iotă! Totodată, Virgil Oniță îmi mai zicea, printre picături, la finele unei activități „aranjate” și moderate de Libris la „Banca de Cultură Apollonia” din Brașov, că este o certitudine faptul că Libris va rămâne „ancorată-n meandrele concretului” și va continua să dezvolte interacțiunea cu cititorii și cu oamenii dornici de educație prin cultură, așa că, sunt convins, vom asista, din ce în ce mai mult, atât cei trăitori în urbea brașoveană, cât și cei de peste tot din spațiul românesc, prin intermediul mediului online, la diverse, variate, utile, plăcute și de calitate evenimente de nivel cultural ridicat, specific „familiei Libris”. În final, aș dori să inserez o „bucată” consistentă dintr-un articol apărut în toamna trecută în Ziarul Financiar și care m-a frapat pozitiv, firește, apropo de marea doză de modernitate și adaptare la prezent și viitor a Libris.
În linii mari, articolul spunea:„Libris.ro, una dintre cele mai mari librării online de pe piaţa locală, face pasul spre producţia de energie verde odată cu instalarea a 835 de panouri fotovoltaice pe acoperişul depozitului de carte din Braşov, investiţie care a atins 300.000 de euro. “Având în vedere volatilitatea ridicată a pieţei energiei clasice, unde costurile de tranzacţionare au o creştere accelerata, panourile fotovoltaice ne ofera stabilitate şi predictibilitate”, spune Laura Ţeposu, CEO Libris.ro.Proiectul a fost implementat de Promelek, furnizor în domeniul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, şi va asigura o producţie de 330.000 Kwh pe an.Astfel, peste 95% din nevoia anuală de consum va fi asigurata prin sistemul propriu de producţie a energiei, potrivit datelor furnizate de oficialii companiei.“Am ales să susţinem integral investiţia din resurse proprii şi estimăm că va fi amortizată în maximum cinci ani, având în vedere independenţa energetică pe care am câştigat-o. Am avut în vedere accesarea facilităţilor de finanţare, dar am preferat să ne mişcam mai agil şi să realizăm proiectul în aceasta vară, pentru ca sistemul să fie funcţional cât mai rapid ”, adaugă Laura Ţeposu.” Cred că nu ai este nevoie să adaug ceva referitor la trebușoara cu „energia verde”.
Prin rândurile de azi, am vrut să fac doar o mică „trecere-n revistă” a valorilor reprezentate de Libris și să semnalez celor care nu prea frecventează mediul librăriilor reale ori online că au de unde alege, iar Libris poate fi, pentru ei, un exemplu demn de urmat și „de folosit” în devenirea lor ca oameni gânditori, nu trestii în vântul vremurilor analfabetismului funcțional ce ne roade la rădăcină! La rădăcina existenței spațiului de trăire românească…Cine crede că-s patetic în această afirmație, îl rog să mai reflecteze! Am să revin, firește, în viitor, cu experiențe și evenimente culturale care vor avea Libris-ul în mijlocul atenției comunității locale și naționale și vă doresc, așa cum zice amicul Virgil Ianțu, să „puneți mâna pe carte că nu urzică”! Pentru mai multe detalii, fain scrise de „condeiele” ce scriu și-n revista Libris, accesați site-ul de bază, acolo unde blogul Libris se explică singur! Acela și celelate linkuri pe care le inserez la finalul rândurilor de azi. Sigur c-ar mai fi multe de spus și de „măcinat”, dar, vorba ceea, n-or intrat zilele-n sac și, de-om fi sănătoși, ne-om mai întâlni aici la „moara cu povești”! Pentru astăzi, am terminat cu „măcinatul” la „moara cu povești” și vă aștept la următoarea întâlnire de săptămâna viitoare. Până atunci vă doresc să v-aducă Cel de Sus doar ceea ce nu ați avut bun până acum! Repet fix ca-n alte ocazii similare: e o urare de prin Maramureșul istoric de unde-mi trag eu rădăcinile! Și cred că poate fi valabilă peste tot unde se-nțelege vorba românească! Să vă fie bine!
Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră, Nicolae Uszkai
Surse, surse foto și lecturi suplimentare:
https://ro-ro.facebook.com/libris.ro/
https://www.libris.ro/despre-noi.htm
https://www.youtube.com/channel/UCtM6LV7mlwMeshva74gd5mw
https://start-up.ro/libris-ro-rebranding-si-investitii-de-4-mil-euro-pentru-dezvoltare/
https://coverstories.ro/libris-trei-decenii-si-doua-generatii-de-librari-mai-tarziu/
