Mihnea al III-lea, domn al Țării Românești

Mihnea al III-lea (sau Mihail Radu; n. 1613, Iași, Moldova – d. 5 aprilie 1660, Comitatul Sătmar, Regatul Ungariei) a fost domn al Țării Românești între 1658 și 1659. În timpul domniei sale, a desfășurat o politică internă de consolidare a puterii, sprijinindu-se, în fața opoziției marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanți), pe orășeni și pe țărani, cărora le-a permis să se răscumpere, fără consimțământul stăpânilor lor.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihnea_al_III-lea_Radu#/media/Fișier:063_-_Mihail_Radu.jpg

Domnia După încoronarea sa la mănăstirea Radu-Vodă de către patriarhul Macarie al Antiohiei, și-a schimbat titlul de „domn” în „ighemon” și a adoptat numele de Mihail-Radu în loc de Mihnea.

Aliniindu-și acțiunile cu cele ale principelui Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi al II-lea, a început campania militară împotriva turcilor în 1659. După câteva victorii în sudul Dunării, dar atacat din spate de tătari și confruntându-se cu opoziția întregii boierimi, a fost nevoit să se retragă în Transilvania, unde a și murit.

Steagul Țării Românești din vremea lui Mihnea al III-lea avea un fond roșu închis, decorat cu aur, și reprezenta vulturul bicefal bizantin cu coroană princiară, susținut de doi lei rampanți, totul fiind încoronat cu o coroană arhiducală și sprijinit de doi îngeri. În partea superioară a steagului se afla inscripția: „IO Mihail Radu, cu mila lui Dumnezeu, domn al Ungrovlahiei și al părților megieșite arhiduce.”