Jurnal FM 
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 19, 2021
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani, Iași, România – d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț, Neamț, România) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român.
Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice.
Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața Românească. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian).
În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi și Zodia Cancerului.
Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe Siret…, Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.
A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de Președinte al Senatului.
A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și, începând cu anul 1921, membru al Academiei Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961. În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România. A fost cumnatul criticului literar Izabela Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira și Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui și au devenit la rândul lor scriitori.
La 19 octombrie, 1961, scriitorul Mihail Sadoveanu s-a stins din viață, în localitatea Vânători-Neamț, județul Neamț, România, la vârsta de 80 de ani. Este înmormântat la 21 octombrie în cimitirul Bellu din București, alături de Mihai Eminescu.
Operă (selectiv)
- Șoimii, roman (1904)
- Floare ofilită, nuvele (1905)
- Mormântul unui copil (1905)
- Amintirile căprarului Gheorghiță (1905)
- Vremuri de bejenie (1906)
- La noi în Viișoara (1906)
- Esopia (1906)
- Însemnările lui Neculai Manea, nuvele (1906)
- Oameni și locuri, (1908)
- O istorie de demult (1907)
- Duduia Margareta (1907)
- Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani (1907)
- Povestiri de seară (1909)
- Genoveva de Brabant (1909)
- Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ (1909)
- Cântecul amintirii (1909)
- Apa morților (1911)
- Povestiri de petrecere și folos (1911)
- Bordeenii, roman, (1912)
- Un instigator (1912)
- Priveliști dobrogene (1914)
- Neamul Șoimăreștilor, roman (1915)
- Foi de toamnă (1916)
- Printre gene (1916)
- 44 de zile în Bulgaria (1916)
- Umiliții mei prieteni (1917)
- Umbre (1919)
- În amintirea lui Creangă (1919)
- Priveghiuri (1919)
- Povestiri pentru moldoveni (1919)
- Cocostârcul albastru (1921)
- Strada Lăpușneanu (1921)
- Neagra Șarului (1922)
- Pildele lui cuconu Vichentie (1922)
- Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922)
- Oameni din lună (1923)
- Ți-aduci aminte (1923)
- Războiul balcanic (1923)
- Venea o moară pe Siret (1924)
- Țara de dincolo de negură (1926)
- Dumbrava minunată (1926)
- Povestiri pentru copii (1926)
- Dimineți de iulie. Stigletele (1927)
- Demonul tinereții (1928)
- Hanu-Ancuței (1928)
- Împărăția apelor (1928)
- O întâmplare ciudată (1928)
- Olanda, reportaje de călătorie în Olanda (1928)
- Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, roman (1929)
- Baltagul, roman (1930)
- Depărtări, roman (1931)
- Măria Sa, puiul pădurii, roman (1930)
- Nunta domniței Ruxandra, roman (1932)
- Uvar (1932)
- Creanga de aur, roman (1933)
- Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)
- Soarele în baltă sau aventurile șahului (1934)
- Nopțile de Sânziene, roman (1934)
- Viața lui Ștefan cel Mare, biografie (1934)
- Trenul fantomă (1934)
- Cele mai vechi amintiri (1934)
- Cuibul invaziilor (1935), colecție de povestiri
- Călători de acum un veac
- Țara neamului Kalkha, vechea Mongolie
- Câmpiile Mongoliei. Stepa și locuitorii ei
- Tătaria chinezească. Cuibul invaziilor. Vulcanii. Triburile de kirghizi. Sultani și bandiți
- Tabăra de lotri. Plecare precipitată. Apus de soare în pustie. Ploaie de bolizi. Bandiții rămân mofluzi. Sultanii din stepă. Războaiele și funeraliile lor.
- Alți sultani și hani
- Post chinez la hotare
- Trecerea munților Alatau. Stâncile de la Kora. Legende kirghize
- Peștera Dracului. Tigri, urși și cerbi
- Ieșirea lui Ghinghis-Han
- Ridicarea mongolilor
- Împărăția de aur
- Alinarea vijeliei
- Povestiri alese (1935)
- Paștile blajinilor (1935)
- Inima noastră, (1935)
- Povestiri pentru copii (1935)
- Cazul Eugeniței Costea (1936)
- Ion Creangă, conferință (1936)
- Ion Neculce, conferință (1936)
- Țara cangurului (1937)
- Istorisiri de vânătoare (1937)
- Ochi de urs (1938)
- Valea Frumoasei (1938)
- Morminte (1939)
- Frații Jderi, (1935–1942),
- Divanul persian, roman (1940)
- Cincizeci de ani de la moartea lui Creangă, conferință (1940)
- Vechime (1940)
- Ostrovul lupilor (1941)
- Povestirile de la Bradu- Strâmb (1941)
- Anii de ucenicie (1944)
- Fantazii răsăritene (1946)
- Caleidoscop (1946)
- Nada Florilor, roman (1951)
- Nicoară Potcoavă, roman (1952)
- Însemnări pe marginea articolului 80 (1952)
- Aventuri în Lunca Dunării (1954)
- Evocări (1954)
Literatură proletcultistă
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Aleea_Clasicilor#/media/Fi%C8%99ier:Aleea_Clasicilor_Sadoveanu.jpgBustul lui Mihail Sadoveanu pe Aleea Clasicilor din Chișinău
- Lumina vine de la Răsărit, reportaje din URSS (1945)
- Păuna mică (1948)
- Mitrea Cocor (1949)
- Mărturisiri (1960)
Monografii critice
-
- Savin Bratu, Mihail Sadoveanu, o biografie a operei, București, 1963
- Constantin Ciopraga, Mihail Sadoveanu, București, 1963
- Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau utopia cărții, București, 1976
- Pompiliu Marcea, Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, București, 1976
- Profira Sadoveanu, Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența, București, 1976
- Ion Vlad, Cărțile lui Mihail Sadoveanu, Cluj, 1981
- Fănuș Băileșteanu, Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, Craiova, 2001
- Alexandru Paleologu, Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Iași, 2007
- Monica Spiridon, Sadoveanu-divanul înțeleptului cu lumea, Albatros, 1982
- Dumitru Micu, Sensul etic al operei lui Sadoveanu, 1955
- https://www.ro.biography.name/scriitori/
Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu
Tagged as S-a întâmplat la 19 octombrie 1961
