Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic, publicist și diplomat român

Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, (5 noiembrie 1839 – 8 iulie 1885) a fost un medic, publicist și diplomat român, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1871.

Mihail Obedenaru a fost o personalitate erudită a secolului al XIX-lea, remarcându-se în domeniile medicinei, diplomației, publicisticii și cercetării științifice.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_(Gheorghiad)Obedenaru#/media/Fișier:Mihail(Gheorghiad)_Obedenaru.jpg

A absolvit Colegiul „Sfântul Sava” din București (1851–1859), după care a urmat cursurile Facultății de Medicină din Paris (1859–1866), unde și-a obținut doctoratul cu teza De la trachéotomie dans l’œdème de la glotte et de la laryngite néurosique. A fost intern în spitale pariziene între 1864 și 1866, iar ulterior a revenit în țară, devenind medic (1867–1870) și profesor la Clinica bolilor de copii și la Clinica de fiziologie din cadrul Facultății de Medicină din București (1870–1874).

Începând cu anul 1877, Obedenaru a activat intens în diplomația română: a fost secretar de legație la Roma (1877–1879, 1880–1885), la Constantinopol (1879–1880), iar în 1885 a devenit ministru plenipotențiar la Atena.

A colaborat la numeroase publicații românești și internaționale, printre care Columna lui Traian, Revista științifică, Românul, Transilvania, L’Alliance Latine și La Nature.

În domeniul medical, s-a remarcat prin studii de pionierat în antropologie și epidemiologie:

• Despre fenomenele spinale în febrele eruptive (1868)
• Des fièvres des marais – fièvres intermittentes (1871)
• Cercetări asupra intoxicaţiunii palustre (1873)

Activitatea sa intelectuală a inclus și cercetări în:

• Economie – La Roumanie économique (1876)
• Filologie – L’article dans la langue roumaine (1884), Une forme de l’article roumain… (1885)
• Folclor – Texte macedo-române. Basme şi poezii populare de la Cruşova (1891)
• Istorie și religie – La religion chez les peuples latins (1878), Religiosité des Roumains (1878), Région du Bas-Danube (1879), Relaţiuni despre cercetările istorice privitoare la români făcute la Roma (1885)

A tradus din literatura italiană – inclusiv Le Cinq Mai, oda lui Alessandro Manzoni dedicată morții lui Napoleon (1885) – și a compus melodii, dintre care se remarcă Hora Dobrogei, pe versuri de Vasile Alecsandri.

Mihail Obedenaru a fost membru al Societății pentru Studiul Limbilor Romanice din Montpellier și al Societății de Antropologie din Paris. A susținut activitatea Academiei Române, căreia i-a donat moșia sa din Obedeni.