Max Ferdinand Perutz (n. 19 mai  1914, Viena, Austro-Ungaria – d. 6 februarie 2002, Anglia, Regatul Unit) a fost un chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1962)

Max Ferdinand Perutz OM CH CBE FRS (19 mai 1914 – 6 februarie 2002) a fost un biolog molecular britanic născut în Austria, care a împărtășit Premiul Nobel pentru Chimie în 1962 cu John Kendrew, pentru studiile sale asupra structurilor hemoglobinei și mioglobinei.  El a câștigat Medalia Regală a Societății Regale în 1971 și Medalia Copley în 1979. La Cambridge a fondat și a condus (1962–79) Laboratorul de Biologie Moleculară (LMB) al Consiliului de Cercetare Medicală (MRC), dintre care paisprezece oamenii de știință au câștigat premii Nobel.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Perutz#/media/Fi%C8%99ier:Max_Perutz_1962.jpg

Contribuțiile lui Perutz la biologia moleculară din Cambridge sunt documentate în The History of the University of Cambridge: Volume 4 (1870 to 1990) publicat de Cambridge University Press în 1992.

Perutz s-a născut la Viena, fiul lui Adele „Dely” (Goldschmidt) și al lui Hugo Perutz, un producător de textile. Părinții săi erau evrei, dar îl botezaseră pe Perutz în religia catolică. Deși Perutz a respins religia și a fost ateu în ultimii săi ani, el a fost împotriva ofensării altora pentru credințele lor religioase.

Părinții lui sperau că va deveni avocat, dar el a devenit interesat de chimie în timp ce era la școală. Depășind obiecțiile părinților săi, el s-a înscris ca student la chimie la Universitatea din Viena și și-a terminat facultatea în 1936. A fost informat de lectorul Fritz von Wessely despre progresele întreprinse la Universitatea din Cambridge în domeniul biochimiei de către o echipă condusă de Gowland Hopkins, l-a rugatt pe profesorul Mark, care avea să viziteze în curând Cambridge, să-l întrebe pe Hopkins dacă va fi un loc pentru el.

Mark a uitat, dar l-a vizitat pe J.D. Bernal, care căuta un student de cercetare care să-l ajute cu studiile despre cristalografia cu raze X. Perutz era consternat pentru că nu știa nimic despre subiect. Mark a replicat spunând că va învăța în curând. Bernal l-a acceptat ca student de cercetare în grupul său de cercetare în cristalografie de la Laboratorul Cavendish. A învățat repede. Bernal l-a încurajat să folosească metoda difracției cu raze X pentru a studia structura proteinelor. Deoarece cristalele de proteine ​​erau greu de obținut, a folosit cristale de hemoglobină de cal și și-a început teza de doctorat asupra structurii acesteia. Hemoglobina a fost un subiect care avea să-l ocupe cea mai mare parte a carierei sale profesionale. Și-a terminat doctoratul  sub îndrumarea lui Lawrence Bragg.

Respins de colegiile Kings și St John’s, el a aplicat și a devenit membru al Peterhouse, pe motiv că acesta servea cea mai bună mâncare. A fost ales membru de onoare al lui Peterhouse în 1962. A avut un interes deosebit pentru membrii juniori și a fost un vorbitor obișnuit și popular la Kelvin Club, societatea științifică a Colegiului.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Max_Perutz