Marius Mircu, jurnalist, scriitor, istoric și reporter român de origine evreiască

Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus, n. 9 iunie 1909, Bacău – d. 4 septembrie 2008, Tel Aviv, Israel) a fost un jurnalist, scriitor, istoric și reporter român de origine evreiască.

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/pen-writing-sign-622037/

S-a născut în Bacău, fiind fratele cunoscutului matematician Solomon Marcus și al scriitorului Marcel Marcian. Provenea dintr-o familie modestă, părinții fiind croitori.

A urmat liceul în orașul natal, apoi Facultatea de Drept din București, absolvită în 1936. Și-a început activitatea jurnalistică încă din timpul liceului, debutând la ziarul Gazeta și lucrând ca reporter până în 1938. În perioada regimurilor antisemite din România interbelică, a fost președinte al Asociației Tinerilor Scriitori și Artiști Evrei din România.

După al Doilea Război Mondial, Marius Mircu a fost printre primii jurnaliști care au relatat despre Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Iași și despre lagărele din Transnistria. Spre deosebire de alte interpretări naționaliste – românești sau evreiești – el nu a pus aceste tragedii pe seama unui presupus „antisemitism istoric al românilor”, ci le-a explicat prin prăbușirea statului de drept, a democrației și propagandei xenofobe din deceniul crizei economice a anilor ’30.

Între 1942 și 1987 a condus secția de arhivă și documentare a Comunității Evreilor din București și a Federației Comunităților Evreiești din România (FCER). În perioada 1946–1949 a fost secretar general de redacție al revistei Națiunea, condusă de George Călinescu.

A fost primul director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România (1982–1987), înființat la inițiativa rabinului Moses Rosen.

Membru al Partidului Comunist Român din perioada ilegalității – prin intervenția scriitorului Ury Benador – Mircu a participat la activități clandestine, precum distribuirea de manifeste. După 23 august 1944 a fost pentru o vreme apropiat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, activând la sediul PCR din Aleea Alexandru. Ulterior, a fost marginalizat, lucrând la Școala Tehnică de Librari și mai apoi ca redactor la revista Filatelia.

În 1987 a reușit să emigreze în Israel, unde a colaborat cu postul de radio Kol Israel, realizând un serial de 200 de episoade dedicate istoriei presei evreiești din România.

Marius Mircu a scris peste 40 de cărți, semnând atât cu numele real, Israel Marcus, cât și cu pseudonimul său.

Premii

• Premiul pentru literatură pentru copii (1951)
• Premiul special „Sion”, pentru întreaga activitate literară și publicistică (2002)

Bibliografie selectivă

• 24 de ore în jurul lumii (1932)
• Văzduhul ne cheamă (1934)
• N-am descoperit America! (1937)
• Atlantinia (1939)
• Amintirile unei studente (1940)
• Pogromurile din Bucovina și Dorohoi (1945)
• Pogromurile din Basarabia și alte câteva întâmplări (1947)
• Peste cincizeci de ani (roman, 1967)
• Trimis special (1974)
• Croitorul din Back (roman, 1979)
• M-am născut reporter (ed. I – 1987; ed. II – 1998, în două volume, tiraj limitat de 101 exemplare)
• Din nou șapte momente – din istoria evreilor în România: Oameni de omenie, în vremuri de neomenie (1987)
• Dosar Ana Pauker (ediție coordonată de Mihai Stoian, 1991)
• Treizeci și șase de stâlpi ai lumii (1994).