Maria Tănase, cântăreață de muzică populară românească

Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București – d. 22 iunie 1963, București) a fost o celebră cântăreață de muzică populară românească.
Fiica lui Ion Coandă Tănase și a Anei Munteanu, Maria Tănase a urmat cursurile Școlii de fete „Ion Heliade Rădulescu” din București, însă din cauza dificultăților financiare a fost nevoită să muncească alături de familia sa pentru a se întreține. Începând cu anul 1935, a studiat la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, sub îndrumarea profesorului Ion Manolescu, cu care a jucat pe scena Teatrului Municipal. În 1934, Maria a fost admisă prin concurs la Teatrul „Cărăbuș” al lui Constantin Tănase, unde a debutat sub pseudonimul Mary Atanasiu, în spectacolul de revistă „Cărăbuș-Expres”. A fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care a sprijinit lansarea sa artistică.

În 1938, a început să înregistreze primele melodii la studiourile „Tomis” și „Columbia”, iar la 20 februarie 1938 a avut loc debutul său la Radio. Succesul său a fost imediat, iar cronicile de la acea vreme i-au lăudat autenticitatea și talentul de a păstra frumusețea nealterată a cântecului popular românesc.
În 1938, a cântat la aniversarea a 30 de ani de la înființarea Universității de la Vălenii de Munte, ocazie cu care Nicolae Iorga a supranumit-o „Pasărea Măiastră”. În 1939, a fost selectată să participe la Expoziția Internațională de la New York, unde a interpretat cântece în fața președinților Herbert Hoover și Franklin Delano Roosevelt, dar și a unor personalități de renume precum Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuși și George Enescu.

De asemenea, în cadrul spectacolelor de la Teatrul Alhambra, a interpretat piese din repertoriul internațional, dar și cântece populare românești. În perioada regimului legionar, între octombrie 1940 și ianuarie 1941, a fost interzisă, dar după această perioadă a participat la un turneu de propagandă în Turcia, unde a obținut un mare succes.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Maria Tănase a cântat alături de mari artiști precum George Enescu și Constantin Tănase, în spectacole dedicate soldaților răniți. În 1944, a debutat în opereta „Mascota” de Edmond Audran, și a jucat ulterior roluri importante în piese montate la Teatrul Municipal și Ateneul Român.

De-a lungul carierei, Maria Tănase a fost decorată cu numeroase distincții, printre care Premiul de Stat în 1955 și titlul de Artistă Emerită în 1957. De asemenea, a fost curtată de mai multe servicii de spionaj, dar a refuzat să colaboreze cu Securitatea, fapt care a dus la o urmărire constantă din partea autorităților.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nase#/media/Fi%C8%99ier:Maria_Tanase_1.jpg

Maria Tănase a fost supranumită „Privighetoarea”, „reprezentanta întregii românimi” și „marea doamnă a cântecului românesc”. Vocea sa unică a exprimat nu doar frumusețea muzicală, ci și sufletul autentic al poporului român.

Trupul neînsuflețit al artistei a fost depus la Teatrul de Revistă și a fost condus pe ultimul drum de zeci de mii de oameni, fiind înmormântată la Cimitirul Bellu din București. Despre vocea sa, Constantin Nottara spunea: „Sunt voci care nu exprimă doar frumosul muzical, ci și sufletul unui loc și al unui timp. Așa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, parcă plângea un violoncel cu strune de mătase.”

Bibliografie
George Marcu (coord.), Dicționarul personalităților feminine din România, Editura Meronia, București, 2009.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Maria_T%C4%83nase