Lucian Predescu, istoriograf, scriitor și publicist român

Lucian Predescu (n. 27 iulie 1907, Iași – d. 12 ianuarie 1983, București) a fost un istoriograf, scriitor și publicist român. Provenea dintr-o familie cu legături culturale, mama sa, Elena Predescu (născută Georgescu), fiind sora Ioanei Sava, ceea ce îl făcea văr cu Stela Sava. Predescu a redactat în perioada 1936–1939 și a publicat în 1940 lucrarea „Enciclopedia României”, pe care o considera o necesitate pentru afirmarea exclusivă a identității românești într-un cadru enciclopedic. După instaurarea regimului comunist, atât autorul, cât și lucrarea sa au fost trecuți sub cenzură.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/fountain-pen-filler-ink-write-1393979

A lucrat ca bibliotecar și, ulterior, ca bibliograf-șef la Academia Română. De-a lungul vieții, a publicat numeroase lucrări de istorie literară, critică și publicistică, printre care se numără: O controversă literară: Cine e autorul poemei „Cântarea României”? (1929), Barbu Delavrancea – Viața și opera (1929), Ioan Creangă – Opere complete (1932, 1946), Diaconu Coresi (1933), Panait Cerna – Viața și opera lui (1933), Vasile Cârlova și Al. Sihleanu (1933), Istoria literaturii române (1936–1946, în mai multe ediții), Duiliu Zamfirescu – Viața și opera (1937), Caragiale – Tragicul destin al unui mare scriitor (1939, în colaborare cu B. Jordan), Alecu Russo (1942), Dragoș Eustație Logofătul (1943) și Manual de bacalaureat (1943, împreună cu Ion Dimulescu).

Lucrarea sa de referință, Enciclopedia României, a fost reeditată postum în 1999. Deși cariera sa a fost afectată de schimbările politice, Lucian Predescu a rămas o voce activă și prolifică în peisajul cultural interbelic și postbelic românesc.