Lucian Boz, critic literar, eseist, poet și traducător român

Lucian Boz (n. 9 noiembrie 1908, Hârlău, Iași, România – d. 14 martie 2003, Sydney, Noul Wales de Sud, Australia) a fost critic literar, eseist, poet și traducător român, unul din reprezentanții de seamă ai „Generației 1927”.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Boz#/media/Fi%C8%99ier:Lucian_Boz_in_1932.png

Lucian Boz s-a născut în Hârlău, județul Iași, fiind fiul Clarei (născută Sapina) și al lui Mendel Boz, acesta din urmă un veteran decorat al Primului Război Mondial. După ce familia s-a mutat la București, Boz a urmat studiile la liceul „Gheorghe Lazăr”, apoi la Facultatea de Drept din București, obținând licența în 1934.

Lucian Boz și-a început cariera în 1930 la cotidianul Facla, devenit ulterior săptămânal, și din 1933 a lucrat ca redactor la publicațiile Dimineața, Adevărul, și Cuvântul Liber. La doar 24 de ani, a publicat eseul Eminescu. Încercare critică, apreciat de criticul George Călinescu. În 1932 a fondat revista literară Ulise, din care au apărut patru numere. A debutat oficial în literatură în 1937, în revista Premiera.

A fost prieten cu numeroase personalități literare ale vremii, printre care Eugène Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade, Ion Vinea, și George Călinescu. Împreună cu Gherasim Luca, Dolfi Trost, și Gellu Naum, Boz a făcut parte din „al doilea val” al suprarealismului românesc (1933-1951).

După ce guvernul lui Octavian Goga a interzis ziarele Adevărul și Dimineața, Boz s-a stabilit la Paris, unde a studiat dreptul economic la École Pratique de Hautes-Études (Sorbona) în perioada 1938-1939. Din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, nu și-a putut finaliza studiile și s-a implicat în mișcarea de Rezistență. În 1943 a fost arestat de Gestapo și trimis, împreună cu soția, în lagărul La Cité de la Muette, de unde au fost eliberați datorită intervenției Legației române de la Paris.

Reîntors în România după 1944, Boz a creat cotidianul L’Information Internationale împreună cu Martin Econom și a lucrat ca redactor la Finanțe și Industrie.

În 1946, Boz a plecat definitiv din România, stabilindu-se la Paris. A colaborat ocazional cu Le Monde și, în 1947, a revenit pentru scurt timp în România, într-o misiune de documentare în zonele afectate de secetă. Aceasta a fost ultima sa vizită în țară.

În 1950 s-a mutat la Geneva, iar ulterior a emigrat în Australia, unde a fondat un birou de relații publice, colaborând îndeosebi cu industria aerospațială franceză timp de 22 de ani. După pensionare, în 1974, s-a dedicat reeditării lucrărilor sale.

Pentru contribuțiile sale, Lucian Boz a primit în 1958 Crucea de Cavaler al Meritului Comercial, iar în 1979 a fost distins de statul francez cu Crucea de Cavaler al Ordinului Național al Meritului.

Lucrări publicate

• Eminescu – Încercare critică, Editura Slova, 1932
• Cartea cu poeți, Editura Vremea, 1935
• Masca lui Eminescu, Editura Vinea, 1935; reeditare, Sydney, 1979
• Franța 1938-1944, Editura Cartea Românească, 1945
• Moartea abstractă și alte nuvele, Sydney, 1980
• Anii literari ’30: cronici, eseuri și medalioane critice, Sydney, 1981
• Piatra de încercare, Editura Vinea, București, 2000

Boz a publicat ani de-a rândul în revista română Mele din Hawaii și a colaborat cu publicațiile australiene The Sydney Morning Herald, The Australian, și The Bulletin.

Sursa: https://ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/cultura/lucian-boz-un-eminescolog-la-sydney-164427.html

și https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Boz