1490 – Gura Humorului atestată documentar pentru prima dată

Localitatea Gura Humorului este menționată documentar pentru prima dată pe 26 februarie 1490, într-un act emis în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, o perioadă marcată de importante campanii militare, inclusiv cele din Pocuția, menționate în cronici în acel an, conform Enciclopediei României.

Gura Humorului (cunoscută și sub numele de Gura Homorului sau Hammerberg în germană) este un oraș situat în județul Suceava, în regiunea istorică Bucovina. Este format din localitățile componente Gura Humorului (reședința) și Voroneț. La recensământul din 2011, orașul avea o populație de 13.667 locuitori, fiind al șaselea ca mărime din județ. În 2005, a fost declarat stațiune turistică de interes național, iar în 2010 a fost inaugurat un complex de agrement modern.

Gura Humorului (ilustrată de epocă)

Necunoscut – Old postcard published before 1918

Roman-Catholic Church of Gura Humorului, Suceava County, Romania

• Domeniu public
• Fișier:Biserica romano-catolica din Gura Humorului11.jpg
• Creată: 1918
• Încărcată: 22 iunie 2011

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Humorului#/media/Fișier:Biserica_romano-catolica_din_Gura_Humorului11.jpg

Gura Humorului se află în centrul județului Suceava, la confluența râului Humor cu râul Moldova. Orașul este situat la o altitudine de aproximativ 470 metri și beneficiază de un climat favorabil relaxării. Este traversat de șoseaua europeană E576 (DN 17), la mijlocul distanței dintre Suceava și Câmpulung Moldovenesc (35 km de fiecare). Orașul este conectat și la rețeaua feroviară, având două stații CFR, pe magistrala Suceava-Vatra Dornei.

Prima atestare documentară a Gura Humorului datează din 26 februarie 1490, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. După anexarea nord-vestului Moldovei în 1775, autoritățile austriece au mutat aici comandamentul militar și au construit o fortăreață. Gura Humorului a devenit un important centru administrativ, fiind ridicat la statutul de târgușor (1820), târg (1880) și capitală de district (1893). În 1904, a obținut statutul de oraș.

În perioada interbelică, Gura Humorului a fost reședința plasei Humorului în cadrul județului Câmpulung. Începând cu 1956-1958, sub primăria lui Gheorghe Lupu, au fost realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe râul Moldova.

Orașul își datorează numele amplasării sale la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. Potrivit unei legende locale, numele „Humor” provine din cuvântul „Homor”, folosit de tătari pentru a desemna un râu cu ape rapide, denumire care s-a păstrat în istorie și care se regăsește și în prezent, când unii localnici încă folosesc „Homor”.

Gura Humorului este o destinație turistică importantă datorită atracțiilor sale istorice și naturale, cum ar fi:

• Mănăstirea Voroneț (1488), supranumită „Capela Sixtină a Estului”,
• Biserica romano-catolică „Preasfânta Treime”, construită în 1811,
• Sinagoga Mare din Gura Humorului (1871),
• Cimitirul evreiesc, datând din secolul al XVIII-lea,
• Școala Generală nr. 1, construită în 1812,
• Primăria orașului (1901) și Judecătoria (1904).

De asemenea, Gura Humorului se află într-o continuă dezvoltare ca stațiune turistică, cu facilități pentru schi, sporturi de apă și relaxare în aer liber. Printre acestea se numără pârtia de schi „Șoimul” și complexul de agrement „Ariniș”.
Gura Humorului are un interes deosebit pentru sporturi, fiind gazda cluburilor Rugby Club Gura Humorului și CS Gura Humorului, cel mai important club de fotbal din oraș, cunoscut anterior sub numele de Minerul.
Gura Humorului este înfrățit cu orașe din diverse colțuri ale lumii, inclusiv Rezina (Republica Moldova), Marly-le-Roi (Franța) și Puck (Polonia).
Orașul este legat de figuri importante, printre care:

• Olga Kobyleanska, scriitoare ucraineană,
• Teodor Bălan, istoric român,
• Nathan H. Juran, regizor american,
• Radu Bercea, pictor român,
• Cătălin Mireuță, actor român.