S-a întâmplat la 27 noiembrie 1885
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 27 noiembrie 1885: S-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru al Academiei Române (m. 1944). Marele scriitor Liviu Rebreanu s-a născut în satul Târlișua, județul Bistrița-Năsăud, fiind primul din cei 14 copii ai familiei. Părinții Ludovica și Vasile Rebreanu, învățător, au constituit modelele familiei Herdelea, pe care avea să le contureze scriitorul ulterior, în romane precum „Ion”, „Răscoala” sau „Gorila”.

Și-a petrecut copilăria în satele Maieru, apoi în Prislop, pe unde l-a purtat meseria de învățător a tatălui.Rebreanu mărturisea: „În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu”. Primele clase le-a urmat la școala unde preda învățătorul Rebreanu, apoi a urmat liceul românesc din Năsăud, de unde s-a mutat, după doi ani, la liceul german din Bistrița, apoi la cel maghiar din Sopron, în nordul Ungariei. După absolvirea școlii, s-a mutat la Budapesta, dar, dorind să devină ofițer, s-a înscris la școala militară din Sopron, pe care a și absolvit-o, apoi a studiat la Academia militară Ludoviceum din Budapesta (1903-1906).Ajuns ofițer în armata austro-ungară, a fost trimis, în 1908, la garnizoana honvezilor regali din Gyula, de unde a demisionat, în același an, în urma unui conflict cu autoritățile.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Rebreanu#/media/Fi%C8%99ier:Liviu_Rebreanu_(1)_(cropped).jpg

A debutat la Sibiu, în revista „Luceafărul”, cu nuvela „Ofilire” (1908), urmată, în 1909, de povestirea „Codrea (Glasul inimii)” și de nuvela „Răfuiala”. În 1909, a participat la serbările Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), unde a cunoscut numeroși scriitori din țară, cu ajutorul cărora a trecut munții, stabilindu-se la București.A colaborat aici, ca scriitor și gazetar, cu diferite publicații, precum „Convorbiri critice”, „Viața românească”, „Flacăra” etc.La 15 februarie 1910, la cererea guvernului ungar, a fost încarcerat la Văcărești și extrădat, apoi închis la Gyula, până în august 1910. A fost secretar literar la Teatrul Național din Craiova (1911-1919), unde a întâlnit-o pe viitoarea sa soție, actrița Fanny Rădulescu. În 1928, a fost numit director al Teatrului Național din București, funcție pe care a deținut-o până în 1929.
A fost secretar (1914), vicepreședinte (1923) și președinte al Societății Scriitorilor Români (ales în 1925).În această calitate, a participat la diverse manifestări literare din țară și din străinătate (delegat la Congresul internațional al scriitorilor și Congresul autorilor dramatici).A mai fost și director al Teatrului Național din București (1928-1930 și 1940-1944); președinte al Asociației pentru educația poporului.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu