Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România

Leon Volovici (10 august 1938, Iași, România – 1 decembrie 2011, Ierusalim, Palestina) a fost istoric literar israelian, originar din România. Stabilit în Israel din 1984, a fost membru al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, creată pentru a documenta și clarifica adevărul privind Holocaustul pe teritoriul românesc.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/books-globe-board-pen-open-book-3544295

Absolvent al Liceului „Național” din Iași și al Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” (1962), specializarea limba și literatura română, și-a început cariera ca profesor în comuna Bivolari (1962–1964). A debutat în revista Iașul literar (1964), apoi, timp de două decenii (1964–1984), a fost cercetător la secția de istorie literară a Institutului de Filologie „Alexandru Philippide” din Iași.

În 1975 și-a susținut doctoratul în filologie română, lucrare publicată ulterior sub titlul Apariția scriitorului în cultura română (1976). Este coautor al Dicționarului literaturii române de la origini până la 1900 (1979) și editor al operelor lui Dimitrie Teleor (1981).

După emigrarea în Israel (1984), a lucrat la Institutul Yad Vashem (1984–1989), iar din 1989 a fost cercetător principal și conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim, la Institutul de Iudaism Contemporan și Centrul Internațional pentru Studierea Antisemitismului. A coordonat secțiunile despre istoria evreilor din România în The YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe (Yale University Press, 2008).

A predat cursuri intensive în centre universitare din Cluj, București și Iași și a publicat numeroase studii în mai multe limbi, privind istoria intelectualității evreiești din România, evoluția antisemitismului est-european și relațiile culturale româno-evreiești.

A participat la conferințe internaționale și a colaborat la reviste culturale importante (Convorbiri literare, Cronica, Revista Cultului Mozaic, 22, Apostrof, România literară, Dilema, Lettre Internationale ș.a.). Împreună cu criticul de film Costel Safirman, a condus Cercul Cultural de la Ierusalim, iar pe plan academic și cultural a fost implicat în Societatea de Studii Benjamin Fondane și în redacția revistei Cahiers Benjamin Fondane.

Lucrări selecte

• Apariția scriitorului în cultura română (1976; ediții revizuite 2005, 2012)
• Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (coautor, 1979)
• Ideologia naționalistă și „problema evreiască” (1995; ed. engleză 1991) – Premiul Arcadia
• Mihail Sebastian – Jurnal 1935–1944 (1996; ed. ebraică 2003) – Premiul Uniunii Scriitorilor
• B. Fundoianu – Iudaism și elenism (1999, cu Remus Zăstroiu)
• Întâlniri la Ierusalim (2001, cu Costel Safirman) și Noi întâlniri la Ierusalim (2007)
• De la Iași la Ierusalim și înapoi (2007)
• Sertarele exilului. Dialog cu Norman Manea (2008)
• Mihail Sebastian. Dilemele identității (2010)
• Eugen Relgis – Eseuri despre iudaism (2011, cu Camelia Crăciun).