La Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava, vin copii și pleacă oameni responsabili

         Am făcut astăzi o vizită la Centrul Școlar de Educație Incluzivă din cartierul Burdujeni, Suceava și am stat la taifas preț de câteva minute cu directorul acestei instituții de învățământ, doamna Gabriela Lupașcu.

         Am aflat lucruri interesante despre elevi, despre profesori și pedagogi despre ce înseamnă o mare familie. Dacă înainte existau prejudecăți din partea unui anume segment de părinți, dacă se fereau să-și aducă copii la „Școala Specială”, în timp mentalitatea românului s-a mai înzdrăvenit, iar părinții reticenți, de odinioară și-au dat seama că ale lor odrasle au nevoie de o șansă iar această șansă au găsit-o aici, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă. După anii șaptezeci, când a luat ființă această instituție de învățământ titulatura școlii părea una de speriat și multă lume spunea „cum să-mi dau eu copilul la o școală specială?” deși copilașul lor avea probleme, așa l-a dat Dumnezeu. Ori în acest caz părinții nu știau, nu erau educați să-și dorească mai mult pentru copiii lor.

         Am aflat că aici, în acest Centru elevii beneficiază de dotări, de condiții ca în orice altă școală însă ce primesc ei în plus aici, este dragostea cu care sunt înconjurați de profesori, de pedagogi. În cele două internate, viețuiesc elevi de la distanțe mai mari de municipiul Suceava, băieți și fete. Elevii sunt testați, consiliați iar pedagogii le descoperă acel filon, pentru că spuneam, fiecare copil are un har, un dar și acel talent este pus în valoare. Elevii sunt pregătiți pentru meseriile care se cer astăzi pe piața muncii din România, sunt ajutați să se integreze în colectivitatea muncii, făcând practică atât la atelierele – școală cât și în întreprinderi.

         Bucurie am avut să aflu că elevii de aici merg la olimpiade, că la sărbătorile de iarnă au venit nenumărate clase de la alte școli din municipiu, aplaudându-i pe colegii lor de la acest Centru pentru spectacolul muzical – artistic oferit asistenței.

         Vizita la această instituție, a fost o Bucurie. Am văzut chipuri luminoase de copii, am văzut tinerețe și cred cu tărie că prin munca lor de aici, profesorii scot de sub obrocul indiferenței, copii pe care-i șlefuiesc pentru a deveni Oameni.

         Vă mulțumim, dragi profesori! Noi, cei care mergem să ne întâlnim cu Timpul, vă mulțumim că pregătiți Viitorul. Vă mulțumim, doamna directoare Gabriela Lupașcu și vă dorim succes în continuare.

                   Iulian Iustin Melinte, Suceava