La 10 mai 1881, principele Carol I a fost încoronat Rege al României

La 10 mai 1881, principele Carol I a fost încoronat Rege al României, într-o ceremonie solemnă care a marcat transformarea oficială a țării din principat în regat. Acest moment istoric a fost precedat de modificarea Constituției din 15 martie 1881, prin care România a fost proclamată Regat, iar conducătorul statului a primit titulatura de Rege. Constituția din 1866, una dintre cele mai avansate din Europa vremii, conferise deja domnitorului prerogative extinse, inclusiv comanda armatei, numirea funcționarilor publici, promulgarea legilor și dreptul de amnistie.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ceremonia_de_încoronare_a_regelui_Carol_I_al_României#/media/Fișier:Carol-I-Coronation.jpg

Pentru a sublinia caracterul național și simbolic al independenței câștigate în urma Războiului din 1877–1878, Carol I a cerut ca încoronarea sa să se facă cu o coroană turnată din oțelul unui tun turcesc capturat la Grivița. Astfel a luat naștere Coroana de Oțel – simbolul independenței, mândriei naționale și al puterii regale românești. Proiectată de Theodor Aman și realizată de meșteșugarii militari de la Arsenalul Armatei din București, coroana a fost sfințită cu o zi înaintea încoronării la Mitropolie. În timpul ceremoniei, Carol I a rostit: „Cu mândrie primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenței şi puterii României.”

Ceremoniile oficiale s-au desfășurat între 10 și 13 mai 1881, cu evenimente fastuoase la București. La Mitropolie a avut loc încoronarea, urmată de întoarcerea cortegiului la Palatul Cotroceni. Printre invitați s-a aflat și prințul Leopold, fratele regelui, tatăl viitorului rege Ferdinand. În Cișmigiu, sărbătorile au fost marcate de fântâni luminoase iluminate cu proiectoare acționate de primul motor cu ardere internă adus în România.

Coroana de Oțel, purtată ulterior de Regele Ferdinand I la Marea Unire și de Regele Mihai la încoronarea sa din 1940, a devenit un simbol durabil al suveranității naționale. Forma sa – cu fleuroane, lame arcuite de oțel și globul cu Crucea „Trecerea Dunării” în vârf – amintește de jertfa eroilor și de voința de afirmare a unei națiuni independente.

Data de 10 Mai rămâne una dintre cele mai importante din istoria României, întrucât comemorează trei momente esențiale: începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenței de stat (1877) și încoronarea primului rege al țării (1881).