Joseph Prunner, contrabasist român

Joseph Prunner (12 decembrie 1886, Graz – 19 februarie 1969, București) a fost un virtuoz al contrabasului, profesor la Conservatorul din București și fondator al școlii românești de contrabas, considerat una dintre personalitățile marcante ale muzicii românești din secolul XX.
Născut la Graz, Austria, Prunner a studiat contrabasul la Conservatorul din Graz și apoi la Viena, unde, sub îndrumarea lui Edward Madensky, și-a format o tehnică strălucită și o viziune interpretativă matură. În 1909 a câștigat concursul pentru postul de solist al Operei din Viena, în fața unei comisii conduse de Felix Weingartner și Bruno Walter.

Sursa foto: AI

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Prunner#/media/Fișier:Joseph_Prunner.png

Tot în 1909 a acceptat oferta de a deveni solist al Orchestrei Ministerului Instrucțiunii Publice din România, viitoarea Filarmonică din București. Aici a fost membru fondator al orchestrei Operei Române și profesor la Conservatorul Regal, unde a înființat catedra de contrabas.

În timpul Primului Război Mondial, nefiind încă cetățean român, a fost obligat să revină în Austria, unde a fost internat într-un lagăr din Sudeți. A fost vizitat acolo de George Enescu, care l-a sprijinit moral și material. După război, Prunner s-a întors definitiv în România, refuzând ofertele prestigioase din Viena și Berlin. A murit la București în 1969.

Joseph Prunner a condus timp de decenii compartimentul de contrabași din orchestrele românești importante și a concertat în mari centre muzicale europene, precum Paris, Leipzig, Viena și Berlin. Printre colaboratorii săi s-au numărat George Enescu, Herbert von Karajan, Yehudi Menuhin, Richard Strauss și Igor Stravinski.

Ca pedagog, a rămas celebru prin Studiile progresive pentru contrabas, un caiet de exerciții fundamentat pe un sistem modern de digitație, folosit de generații întregi de studenți. Printre discipolii săi s-a aflat și Johnny Răducanu.

Distincții

• Artist Emerit al Republicii Populare Române (1955)
• Ordinul Muncii clasa I (1957)
• Profesor Emerit al Republicii Populare Române (1962)
• Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (1968).