Iustinian Chira, episcop al Bisericii Ortodoxe Române și membru al Sfântului Sinod

Iustinian Chira, născut Ioan Chira la 28 mai 1921 în satul Plopiș, comuna Șișești, județul Maramureș, a fost episcop al Bisericii Ortodoxe Române și membru al Sfântului Sinod. A trecut la cele veșnice pe 30 octombrie 2016, la Baia Mare, la vârsta de 95 de ani.

Rohia Monastery, Maramureş Romania – view from above

Tehsha – Operă proprie

• CC BY 2.5
• Fișier:Romania Rohia Monastery.jpg
• Creată: 13 mai 2007
• Încărcată: 7 iunie 2007

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Rohia#/media/Fișier:Romania_Rohia_Monastery.jpg

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Iustinian_Chira#/media/Fișier:Arhiepiscopul_Iustinian.jpg

În anul 1941, a intrat ca frate în obștea Mănăstirii Rohia. A fost tuns în monahism în 1942, primind numele Iustinian, și tot atunci a fost hirotonit ierodiacon, iar în 1943 a devenit ieromonah. Din 1944 și până în 1973 a fost starețul mănăstirii Rohia, perioadă în care s-a remarcat prin activitatea sa pastorală și gospodărească. În 1948 a fost ridicat la rangul de protosinghel, iar în 1967 a devenit arhimandrit.

A urmat studii teologice la Seminarul Teologic Ortodox Român din Cluj, iar mai târziu la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde și-a obținut licența în teologie.

La 11 iunie 1973, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales episcop-vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, cu titlul de Maramureșanul. Hirotonia episcopală a avut loc pe 9 septembrie 1973.

După reactivarea ierarhiei Bisericii Române Unite în Maramureș, în urma consacrării episcopului greco-catolic Lucian Mureșan, Sfântul Sinod a decis, la 9 iunie 1990, numirea episcopului Iustinian Chira ca locțiitor al arhiepiscopului Teofil Herineanu al Clujului, cu reședința la Baia Mare. Pe 27 septembrie 1990, a fost reînființată oficial Episcopia Maramureșului și Sătmarului, iar Iustinian Chira a fost numit episcop eparhiot. Numirea sa a fost confirmată prin decret prezidențial semnat de Ion Iliescu, iar instalarea a avut loc pe 11 noiembrie 1990, în fosta Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare.

În noua sa misiune, a înființat seminarul teologic din Baia Mare și a lansat publicația eparhială Graiul Bisericii Noastre. În semn de recunoaștere pentru cei 37 de ani de slujire episcopală, Patriarhul Daniel și Sfântul Sinod i-au acordat, la 13 decembrie 2009, titlul de arhiepiscop onorific al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

A fost distins cu Ordinul Național Steaua României (2011) și a fost declarat Omul Anului 2009 de către Consiliul Județean Maramureș. De asemenea, a primit titlul de cetățean de onoare în peste 40 de localități din cuprinsul eparhiei sale.

Pe plan publicistic, Iustinian Chira a semnat numeroase articole și predici, publicate în reviste precum Viața Creștină, Renașterea, Telegraful Român, Mitropolia Ardealului și Îndrumătorul Bisericesc. Între 1978 și 1989, s-a ocupat de redactarea Îndrumătorului Bisericesc de la Cluj. O parte dintre aceste contribuții au fost adunate în volumul Darurile Bisericii, apărut la Cluj-Napoca în 1983.

Iustinian Chira este înmormântat la Mănăstirea Rohia, locul unde și-a început viața monahală și pe care a păstorit-o cu devotament timp de aproape trei decenii.