Jurnal FM 
Ionel Băjescu-Oardă, compozitor, scriitor, actor și cântăreț român
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 10, 2025
Ionel Băjescu-Oardă (n. 7 ianuarie 1889, București – d. 10 septembrie 1979, București) a fost un compozitor, scriitor, actor și cântăreț român. Este considerat inițiatorul romanței românești, lansând în 1905 celebra romanță „Flori de nufăr” (cunoscută și sub numele „Mândra mea de altădată”). Pe lângă cariera sa muzicală, a activat în trupele lirico-dramatice din diverse orașe și a înregistrat discuri de muzică ușoară și cuplete la mai multe case de discuri.
Ionel Băjescu-Oardă și-a continuat studiile la Facultatea de Drept din București și la Conservatorul de Artă Dramatică. De-a lungul vieții, a publicat mai multe lucrări, printre care volumul de amintiri „Amintiri. Cutreierând trei continente” (1938) și „Di Granda” (1969), în care evocă cu umor anii copilăriei și adolescenței sale, petrecuți la Tecuci.
La doar 19 ani, s-a căsătorit în secret cu o tânără din Tecuci, cunoscută pentru frumusețea ei. Soacra sa a acceptat mariajul când a aflat că ginerele său era compozitorul unor romanțe populare, precum „Flori de nufăr”, „Mi-e dor” și „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Printre creațiile sale nemuritoare se numără și romanța „Poema ochilor”, pe versurile lui Cincinat Pavelescu.
Ionel Băjescu-Oardă a murit la 10 septembrie 1979, la București, lăsând în urmă o moștenire muzicală importantă. Romanța sa „Flori de nufăr” rămâne una dintre cele mai iubite piese ale genului.
Flori de nufăr
(versuri și muzică: Ionel Băjescu-Oardă, 1905)
Mândra mea de altădată,
Visul meu te-aduce iar!
Să-nşirăm pe-un fir de aur
Boabe de mărgăritar!
Vino-acum ca altădată,
Vino-n braţe să te strâng.
Să-ţi sărut guriţa dulce,
Să suspin, să râd, să plâng!
Eşti atât de frumoasă,
Şi atât de dragă-mi eşti!
Flori de nufăr porţi în plete
Ca o zână din poveşti!
