Ion Popescu-Zeletin, inginer silvic român

Ion Popescu-Zeletin (n. 30 ianuarie 1907, Buda, jud. Bacău – d. 20 mai 1974, București) a fost un inginer silvic român de renume, specializat în biometrie forestieră și amenajarea pădurilor, membru corespondent al Academiei Române. Este considerat fondatorul școlii naționale de biometrie forestieră și amenajament din România.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Popescu-Zeletin#/media/Fișier:Ion_Popescu-Zeletin_.jpg

A urmat școala primară în satul natal și apoi Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad. A absolvit două facultăți: Dreptul la Iași (1925–1929) și Silvicultura la București (1926–1931).

După absolvire, a lucrat ca inginer silvic în diverse zone (Gruiu, Snagov, Căiuț, Codrii Cosminului), fiind remarcat pentru calitatea muncii. A urmat studii doctorale la Universitatea din Gießen (Germania), unde și-a susținut teza în 1936, devenind doctor inginer silvic, cu specializare în biometrie forestieră.

Din 1944 a predat la facultățile de silvicultură din București și Brașov, ocupând funcții de profesor și conducător de doctorate. A adus contribuții semnificative în patru domenii: dendrometrie, auxologie forestieră, amenajarea pădurilor și ecologie forestieră.

Cea mai importantă realizare a sa este elaborarea Sistemului românesc de zonare și cartare a pădurilor, legiferat prin HCM 114/1954. A publicat numeroase lucrări fundamentale, printre care Curs de dendrometrie (1953), Tabele dendrometrice (1957) și Biometria forestieră (1965).

În 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Însă în 1959 a fost arestat politic, alături de alți silvicultori de prestigiu, pe baza unor acuzații nefondate privind sabotaj și legături legionare. În realitate, detenția a fost consecința opoziției față de defrișările impuse politic. A fost eliberat în 1960, după 14 luni, fără a fi judecat.

În 1968 a fost reabilitat și a preluat conducerea Institutului de Cercetări Forestiere, contribuind în 1970 la înființarea Academiei de Științe Agricole și Silvice, unde a devenit președintele Secției de Silvicultură.

Distincții și recunoaștere

• Ordinul Muncii, clasa a III-a (1963)
• Premiul de Stat
• Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice
• Premii postume instituite în numele său de AȘAS și Academia Oamenilor de Știință.

În 1945 a identificat în pădurea Harțagul din Munții Penteleu cel mai înalt molid din România (62 m înălțime, 2,4 m diametru), ars un an mai târziu.

Fiul său, Radu Popescu-Zeletin (n. 1947), este un informatician de renume internațional, profesor la Universitatea Tehnică din Berlin și membru de onoare al Academiei Române.

Lucrări reprezentative

• Cartea Pădurilor (1938, în colaborare)
• Curs de dendrometrie (1953)
• Tabele dendrometrice (1957)
• Biometria forestieră (1965)
• Cercetări ecologice în Podișul Babadag (1971)
• Opere alese (2008) – volum postum ce reunește lucrările sale esențiale.