Jurnal FM 
S-a întâmplat la 6 decembrie 1912
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 6, 2021
S-a întâmplat în 6 decembrie 1912: A murit arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti.
Ion Mincu (n. 20 decembrie 1852, Focşani – d. Bucureşti) a fost un arhitect, inginer, profesor şi deputat român. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută şi ca arhitectură neo-românească, Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiţionale din România. Ca o recunoaştere a importanţei sale în evoluţia şcolii româneşti de arhitectură, începând cu anul 1953, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti îi poartă numele. Ion Mincu s-a născut la Focşani, unde a efectuat studiile elementare, pentru a urma apoi liceul şi studiile superioare la Bucureşti.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/
În anul 1875, a absolvit Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, obtinând diploma de inginer. In paralel, urmase şi studii la Şcoala de belle-arte, precum şi unele studii de pictură. În anul 1877, pleacă la Paris, pentru a urma cursurile Şcolii de Arte Frumoase, pe care a absolvit-o cu titlul de arhitect în anul 1884. Intors în România, are atât o activitate culturală şi didactică, cât şi una politică. Astfel, devine profesor al Şcolii Superioare de Arhitectură din Bucureşti, între anii 1903-1912 este preşedintele Societăţii Arhitecţilor Români, iar între anii 1895-1899 a fost deputat în Parlamentul României.
Prima sa lucrare o constituie Casa Lahovari din Bucureşti, realizată în anul 1886. Aceasta reprezintă o prelucrare inovatoare a unor elemente specifice vechii arhitecturi româneşti. Faţada este asimetrică, şi este dominată de un pridvor acoperit, care funcţioneaza drept un peron de acces în interiorul casei, inspirat de pridvoarele vechilor case boiereşti. Alte elemente ale arhitecturii populare româneşti prezente în faţada acestei construcţii sunt coloanele din lemn, arcadele în formă de acoladă, decoraţiile realizate din ceramică smălţuită, colorată, precum şi butonii smălţuiţi, caracteristici arhitecturii neo-româneşti.
Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu
