Ion D. Negulici, pictor, scriitor și militant pașoptist român

Ion D. Negulici (1 iunie 1812, Câmpulung Muscel – 5 aprilie 1851, Istanbul) a fost un pictor, scriitor și militant pașoptist român, participant activ la Revoluția de la 1848 din Țara Românească și unul dintre cei mai reprezentativi artiști plastici români ai primei jumătăți a secolului al XIX-lea.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Negulici#/media/Fișier:Ion_Negulici_(1).jpg

Născut în 1812, în Câmpulung Muscel, Negulici și-a început educația la școli locale unde a învățat meșteșugul zugrăvitului. Primele lecții de pictură le-a urmat la o școală de zugrăvit icoane, după care a studiat la Colegiul Sfântul Sava din București. Aici i-a cunoscut pe Vasile Alecsandri și Alexandru Ioan Cuza, intrând astfel în contact cu ideile reformatoare ale vremii.

Ulterior, a urmat cursuri la Școala de Arte Decorative înființată de Ana Rosetti și a continuat studiile de pictură la Iași, timp de patru ani, sub îndrumarea lui Niccolò Livaditti, un artist grec cu vederi revoluționare. Cu sprijinul Eforiei Școalelor, Negulici a călătorit la Atena, Paris și Viena pentru a-și perfecționa talentul. La Paris a lucrat în atelierele lui Léon Cogniet și Michel Martin Drolling, iar la Viena a învățat litografie. Aici l-a cunoscut pe Constantin Daniel Rosenthal, pe care l-a convins să vină în Țara Românească.

Opera artistică a lui Negulici este dominată de portrete în ulei, desene și litografii. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără portretele unor figuri marcante ale epocii: Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, Dimitrie C. Brătianu, Ion Heliade Rădulescu, Cristian Tell, Cezar Bolliac și alții. A pictat și peisaje, cum ar fi celebrul „Peisaj din Câmpulung”, precum și naturi moarte.

În paralel, a colaborat activ cu ziarul Curierul românesc, contribuind cu traduceri, articole, proză și teatru. A scris nuvela Samoil Neguțătorul și a realizat Vocabularul român, un dicționar menit să explice neologismele în limba română. A inițiat și un ambițios proiect editorial intitulat Plan pentru o mică bibliotecă universală, cuprinzând opere moralizatoare, literare și științifice, destinate educării publicului larg.

Negulici a fost membru al societății secrete Frăția și a avut o activitate intensă în cadrul Revoluției de la 1848. A redactat manifeste, a condus publicații și a fost numit prefect al județului Prahova de către guvernul revoluționar. După înfrângerea revoluției, a fost arestat și exilat la Bursa. Bolnav de tuberculoză, a murit în exil la Istanbul în 1851, fiind înmormântat alături de prietenul său Barbu Iscovescu.

Ion D. Negulici rămâne o figură complexă a epocii pașoptiste, îmbinând cu succes arta cu angajamentul civic și social. Pictor, publicist, traducător și om de cultură, el a contribuit esențial la dezvoltarea artei românești moderne și la afirmarea ideilor naționale și democratice în Țara Românească.