Ion Alin Gheorghiu, pictor și sculptor român

Ion Alin Gheorghiu (29 septembrie 1929, București – 11 decembrie 2001) a fost pictor și sculptor român, devenit membru titular al Academiei Române în 1999.

Provenit dintr-o familie modestă de muncitori, a urmat Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu”, unde a intrat cu calificativul „excepțional” în clasa profesorului Camil Ressu. A absolvit în 1954, însă fără diplomă, deoarece lucrarea sa „Creangă și Eminescu la Iași” a fost considerată naționalistă și formalistă, în plină perioadă a realismului socialist. Refuzul său de a accepta ulterior o „remediere” a situației l-a transformat într-un titlu de glorie personal. A fost exclus din expozițiile oficiale și, pentru o perioadă, a fost nevoit să accepte diverse munci, de la descărcat cartofi în gara Obor până la lucrări de pontaj, pictând cum putea, fără atelier. Începând cu 1958, a participat constant la expoziții importante din țară.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Alin_Gheorghiu#/media/Fișier:Ion_Alin_Gheorghiu_2024_stampsheet_of_Romania_1.jpg

Operele sale au fost expuse în numeroase țări din Europa, Asia și America, la manifestări artistice de prestigiu precum Bienala de la Veneția, Bienala de Tineret de la Paris sau expoziții din Moscova, Londra, Geneva, Tokio, Roma, Washington și New York. A organizat puține expoziții personale, fiind extrem de exigent cu arta sa, dar lucrările sale au fost prezentate în mari muzee și galerii, inclusiv la Muzeul de Artă din București și la Institutul Cultural Român din Paris și Stockholm.

A primit numeroase premii și distincții, printre care Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1966), Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici (1972), Medalia de aur a Academiei del Lavoro din Italia (1980), Premiul „Omagiul lui Raphael” al Academiei Române din Roma (1983) și Premiul Trienalei Internaționale de Pictură de la Sofia (1985). În anul 2000 i s-a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer.

Ion Alin Gheorghiu s-a stins din viață la 11 decembrie 2001 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, între academicieni, sub propria sa sculptură din metal argintiu.