Ioana Diaconescu, poetă contemporană, traducătoare, publicistă, jurnalistă media, cercetător istoric

Ioana Diaconescu (n. 21 iulie 1947, București) este o poetă contemporană, traducătoare, publicistă, jurnalistă media, cercetătoare de istorie recentă. Este membră a Uniunii Scriitorilor din 1971.

Poeta Ioana Diaconescu (2016)

Talita Kumi 33 – Operă proprie

Poeta si scriitoarea Ioana Diaconescu, 2016

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:Ioana D.jpg
• Creată: 5 februarie 2016
• Încărcată: 6 iunie 2016

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Diaconescu#/media/Fi%C8%99ier:Ioana_D.jpg

Ioana Diaconescu s-a născut într-o familie de intelectuali, cu ambii părinți profesori. A petrecut o parte din copilărie la bunicii materni din Roman, unde a primit primele îndrumări intelectuale și a format o dragoste pentru poezie.

A debutat în revista „Contemporanul” în 1966 și a publicat ulterior numeroase volume de poezie, apreciate de critici și premiate. Poezia sa se remarcă prin sensibilitate, profunzime și o abordare personală a temelor universale.

Pe lângă poezie, Ioana Diaconescu a tradus opere din diverse limbi, a scris proză pentru copii și a realizat emisiuni radio și de televiziune dedicate culturii și literaturii.

După Revoluția Română din 1989, Ioana Diaconescu s-a dedicat cercetării istoriei recente, publicând studii și documente despre scriitori persecutați de regimul comunist.

De-a lungul carierei sale, Ioana Diaconescu a primit numeroase premii și distincții, printre care Premiul „Perpessicius”, Premiul Uniunii Scriitorilor și titlul de „Ambasador al Poeziei”.

Opera Ioanei Diaconescu este o contribuție importantă la literatura română contemporană. Poezia sa sensibilă și introspectivă, traducerile sale valoroase și cercetările sale de istorie recentă o plasează printre cei mai importanți scriitori români ai generației sale.

Câteva dintre cele mai importante opere ale Ioanei Diaconescu:

• Volume de poezie: Furăm trandafiri (1967), Jumătate zeu (1970), Adagio (1973), Taina (1976), Amiaza (1978), Ceața (1978), Poetica (1981), Vârtejul și lumea (1982), Amintiri neverosimile (1983), Dumnealui, destinul (1984), Uranus (1985), Herb (1986), Poemul cu părul alb (1993), Corp în cădere (1998), Sunetul trupului meu (1998), Arcadia (1999), Tratat de amintiri neverosimile (2000), Caiet căzut pe mere (2001), Nusakan (2013), Vertigo (2014), Țesuturi (2017), Dafür ist der Engel (2018), Pieta (2018), Entflügelt (2019), Dezaripare (2019)
• Traduceri: Din limba macedoneană: Iovan Strezovski – Tărâmul de la miazăzi (1979), Din limba spaniolă: Raul Gomez Garcia – Poeme (1980), Din limba Georgiană: Ana Kalandadze – Duhul albastru (1983), Din limba franceză: Constantin Stoiciu – Despre farmecul levantin (1995), Stephane Mallarme – Divagații, Igitur, O lovitură de zaruri (1998), Din limba engleză: William Shakespeare – Henric VI (2013), Antoniu și Cleopatra (2013)
• Literatură pentru copii: Povești mai mici pentru copii mai mari (1996), Poveste cu un vampir și două pisici (2001), Roni cel Viteaz și prințesa cu ghete (2004)
  Studii de istoriografie: Scriitori în arhivele CNSAS (2012), Marin Preda – Un portret în arhivele Securității (2015),

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Diaconescu