Ioan Paul al II-lea, al 264-lea papă al Bisericii Catolice și episcop al Romei

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea#/media/Fișier:Pope_John_Paul-II.jpg

Pontificatul său, care a durat peste 26 de ani, este al treilea cel mai lung din istoria Bisericii Catolice, după cel al Sfântului Petru și al Papei Pius al IX-lea. Pe 13 mai 1981, Papa a fost grav rănit într-un atentat în Piața Sfântul Petru, comis de Mehmet Ali Ağca. Papa a supraviețuit și, în 1983, l-a iertat personal pe atacator. Au existat și alte tentative de asasinat, în Venezuela (1984) și în Filipine (1995 – „Operațiunea Bojinka”), toate dejucate.

Starea sa de sănătate s-a deteriorat în 2005. Internat la Spitalul Gemelli din Roma, a suferit o traheotomie, septicemie și un colaps cardiopulmonar, murind pe 2 aprilie, la ora 21:37 (ora Italiei).

Karol Wojtyła s-a născut într-o familie modestă, fiu al unui fost ofițer. La 9 ani și-a pierdut mama, iar în 1941 și tatăl. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, dar, din cauza ocupației naziste, a fost forțat să muncească într-o fabrică chimică.

În 1942 a început studiile teologice, fiind hirotonit preot la 1 noiembrie 1946. A urmat cursuri doctorale la Universitatea Angelicum din Roma, obținând un doctorat în teologie cu o teză despre Sfântul Ioan al Crucii. Întors în Polonia, a slujit în mai multe parohii și a obținut și doctoratul în filosofie, cu o lucrare despre Max Scheler. A fost profesor la Universitatea Catolică din Lublin și a fondat un institut de morală creștină.

La 4 iulie 1958 a fost numit episcop auxiliar de Cracovia, devenind apoi arhiepiscop (1964) și cardinal (1967). A participat activ la Conciliul Vatican II, susținând libertatea religioasă și demnitatea umană. La 16 octombrie 1978 a fost ales papă, alegând numele Ioan Paul al II-lea, în memoria predecesorului său, Ioan Paul I, al cărui pontificat a durat doar 33 de zile.

La începutul pontificatului, Sfântul Scaun avea relații diplomatice cu 84 de state; până în 2003, numărul ajunsese la 172. Papa Ioan Paul al II-lea a susținut activ pacea în regiunile tensionate din lume: Nigeria, Chile, Nicaragua, Iugoslavia, Cuba, Filipine etc. Deși nu și-a asumat un rol politic, a susținut mișcările de opoziție din fostul bloc comunist, în special sindicatul „Solidarność” din Polonia, contribuind semnificativ la căderea comunismului în Europa de Est.

În iunie 1979, prima sa vizită în Polonia a încurajat opoziția față de regimul comunist. În ianuarie 1981 l-a primit la Vatican pe Lech Wałęsa, liderul sindical, provocând îngrijorarea autorităților comuniste. În 1983, o a doua vizită în Polonia a reînviat speranțele de libertate în regiune. A sprijinit, de asemenea, desfășurarea armamentului nuclear NATO pentru a echilibra amenințarea sovietică.

Papa Ioan Paul al II-lea a fost un promotor al dialogului ecumenic și interreligios. A vizitat numeroase țări, întâlnindu-se cu lideri religioși din toate marile religii. Este primul papă care a vizitat o sinagogă (Roma) și o moschee (Damasc, Siria). În martie 2000, a făcut o vizită istorică la Ierusalim, reculegându-se la Zidul Plângerii și la memorialul Holocaustului, Yad Vashem.

În mai 1999, a vizitat România, fiind primul papă care a vizitat o țară majoritar ortodoxă după Marea Schismă. A fost primit de președintele Emil Constantinescu și de patriarhul Teoctist, cu care a avut un dialog călduros, simbol al reconcilierii.

Papa Ioan Paul al II-lea a murit la 2 aprilie 2005, la ora 21:37, în reședința sa din Vatican. Ultimele sale cuvinte, potrivit apropiaților, au fost: „Sunt fericit, fiți și voi la fel.” Funeraliile sale au reunit milioane de credincioși și sute de lideri mondiali, unind simbolic lumea într-un moment de profund respect.

Papa Ioan Paul al II-lea este omagiat în întreaga lume, inclusiv în România. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2001. În 2011, un monument dedicat lui a fost inaugurat în Popești-Leordeni, iar o piațetă și o statuie din Suceava îi poartă numele. De asemenea, există un bust al său în București, realizat de sculptorul sloven Mirsad Begić.