Ioan Missir, avocat, scriitor și om politic român de origine armeană

Ioan Missir (n. 17 februarie 1890, West Hoboken⁠(d), New Jersey, SUA – d. 30 noiembrie 1945, Botoșani, România) a fost un avocat, scriitor și om politic român de origine armeană pe linie paternă și a fost ultimul primar al municipiului Botoșani înainte de instaurarea regimului comunist. Provenind dintr-o familie armeană de prestigiu, Missir a fost cunoscut și pentru activitatea sa literară și politică.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Missir#/media/Fișier:IoanMissir2.jpg

Tatăl său, Bogdan Missir, făcea parte dintr-o renumită familie armeană, din care se număra și junimistul Petru Th. Missir. Acesta s-a căsătorit cu Cécile Marchand, o profesoară originară din Fribourg, Elveția. După ce s-au stabilit în Statele Unite ale Americii, în Comitatul Hudson, New Jersey, familia a deschis o fermă. Ioan a fost al doilea dintre cei patru copii ai lor și s-a născut în West Hoboken (astăzi parte a orașului Union). După un succes modest în afaceri și cu dorul de acasă, familia s-a întors în România în 1894, stabilindu-se la Botoșani.

Missir este cel mai bine cunoscut pentru romanul său de război Fata moartă, publicat în 1937, care l-a consacrat rapid ca scriitor. Romanul a fost apreciat de critica literară și a avut mai multe ediții, cu cinci apariții în primii opt ani și alte două ediții în deceniile următoare.

A fost premiat de Societatea Scriitorilor Români în 1938 și de Academia Română în sesiunea 1937-1938. Missir a fost primit în Societatea Scriitorilor Români cu derogare de la statutul acesteia, ceea ce demonstrează recunoașterea sa în cercurile literare.

Într-un interviu, Ioan Missir a menționat că a lucrat la o altă carte ce reflecta evenimentele istorice dramatice din perioada interbelică, precum pierderea Basarabiei și Bucovinei și impactul acestora asupra țării. Deși manuscrisul nu a fost publicat, acesta s-a pierdut, posibil în urma refugierii.

Missir a fost decorat cu Crucea „Meritul Sanitar” cl. I pe 9 mai 1942, în semn de recunoaștere pentru „devotament și abnegație în îngrijirea răniților de război, aducând importante contribuții morale și materiale în organizarea și întreținerea spitalelor pentru răniți”.

Ioan Missir a decedat la 30 noiembrie 1945, în Botoșani.