Jurnal FM 
Ioan Micu Moldovan, istoric, teolog, folclorist, filolog și pedagog român
#Postat de Carmen Vintu on iunie 13, 2025
Ioan Micu Moldovan (născut la 13 iunie 1833 în Varfalău – decedat pe 20 septembrie 1915 la Blaj), cunoscut și sub numele de Moldovănuț, a fost un important istoric, teolog, folclorist, filolog și pedagog român, canonic greco-catolic și membru titular al Academiei Române. Numele „Micu” i-a fost adăugat după moda vremii, în momentul în care s-a stabilit la Blaj.
Ioan Micu Moldovan s-a născut în satul Varfalău (astăzi Moldovenești), situat la vest de Turda, într-o familie de țărani români, părinții săi fiind Dochia-Domițiana și Vasile Moldovan. A început studiile în satul natal, iar în 1842, cu ajutorul canonicului Vasile Rațiu, a ajuns la Blaj, fiind acceptat în clasa a II-a. După evenimentele revoluționare de la 1848, s-a întors pentru o perioadă acasă și a revenit la Blaj abia în 1851, când a fost admis în clasa a VI-a. Două ani mai târziu, a obținut diploma de bacalaureat.
| Descriere | română Portret de bărbat, bust semi-profil spre dreapta. Bărbatul are mustață și barbă mari, albe. Privirea îi este concentrată, atitudinea severă. Poartă haină de culoare închisă cu rever de catifea roșie.Fond neutru brun-verzui.Semnat stânga jos, cu roșu. |
|---|---|
| Sursa | Ioan Micu Moldovan |
| Data | Începutul secolului al XX-lea |
| Autor | Albescu, Sava Fișă: Mesea, Iulia |
| Permisiune | Vezi mai jos |
Licențiere
| Această imagine are ca subiect principal reprezentarea bidimensională a unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasate permanent în locuri publice. Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe stipulează în art. 33 (1)f următoarele:Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: […] reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este utilizată în scopuri comerciale.Conform art. 25 (1), această politică se extinde asupra tuturor operelor de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, ale căror deținător(i) ai drepturilor de autor sunt în viață sau au decedat cu mai puțin de 70 de ani în urmă. Întrucât Fundația Wikimedia nu admite păstrarea materialelor cu utilizare în scopuri necomerciale, păstrarea în scopuri educaționale a acestui fișier este acceptabilă numai la Wikipedia în limba română, iar preluarea ei este permisă doar în scopuri necomerciale.Utilizarea acestei imagini poate fi asociată cu licența Atribuire-NeComercial 3.0 Ne-adaptată (CC-BY-NC 3.0). |
Datorită rezultatelor excelente la învățătură, mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu l-a trimis să studieze teologia și filosofia la Universitatea din Pesta. După un an la Pesta, s-a mutat la Viena, dar, din cauza dificultăților financiare și a unei boli, a fost nevoit să se întoarcă la Blaj, unde a finalizat studiile teologice în anul universitar 1856-1857.
Impunându-se prin pregătirea sa temeinică, Ioan Micu Moldovan a devenit profesor la Institutul teologic din Blaj începând cu toamna anului 1857. În 1858, la cerere, a fost transferat la Liceul Sfântul Vasile din Blaj, unde a predat timp de 25 de ani diverse materii, inclusiv istoria, geografia, limba română și limba latină. Între 1879-1883, a fost chiar director al liceului.
În perioada în care predă la liceu, devine coleg și colaborator apropiat al fostului său profesor, filologul Timotei Cipariu, alături de care a administrat tipografia diecezană. Din 1867, Ioan Micu Moldovan i-a cedat lui Cipariu funcția de prefect al tipografiei, unde se tipărau atât cărțile de cult necesare parohiilor greco-catolice, cât și manualele școlare pentru școlile confesionale din Transilvania.
În paralel cu activitatea didactică, Ioan Micu Moldovan a avut preocupări științifice, mai ales în domeniul lingvisticii, publicând lucrări în revista „Arhivul pentru filologie și istorie” a lui Timotei Cipariu. De asemenea, a fost un susținător al educației și a lansat „Foaia școlastică”, prima revistă de pedagogie din Transilvania.
În 1877, datorită meritelor sale științifice și didactice, Ioan Micu Moldovan a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar după moartea lui George Barițiu în 1894, a devenit membru titular al academiei. Tot în 1892, a fost numit membru al capitolului mitropolitan din Blaj și, trei ani mai târziu, vicar general arhidiecezan. Între 1895 și 1901 a fost și președinte al Societății ASTRA.
Un alt moment important în viața sa a fost în 1908, când, după vandalizarea Crucii lui Bob, Ioan Micu Moldovan a refăcut monumentul, suportând cheltuielile din propriul buzunar.
Ioan Micu Moldovan a avut o producție literară considerabilă, printre lucrările sale remarcându-se:
- „Actele sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia și Făgărașiu” (1869-1872)
- „Dicționarul latin-român pentru începători” (1864)
- „Lecțiunariu latin pentru a doua clasă gimnazială” (1864)
- „Geografia Ardealului: pentru școlile populare” (1866)
- „Istoria Ardealului” (1877)
- „Istoria Patriei” (edițiile ulterioare)
- „Dicționarul român-latin”
În memoria sa, satul Varfalău a fost redenumit în Moldovenești în perioada interbelică, nume pe care îl poartă și astăzi.
