Ion (Iosif) Ivanovici, clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară

Ioan Ivanovici, cunoscut și ca Ion sau Iosif (n. 28 ianuarie 1845, Timișoara, Imperiul Austriac – d. 28 septembrie 1902, București, România) a fost un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară. Creația lui cuprinde în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri. Cea mai cunoscută compoziție a sa este valsul „Valurile Dunării”.

Ion (Iosif) Ivanovici, cunoscut și sub numele de Ioan Ivanovics, s-a născut pe 28 ianuarie 1845, în Timișoara, pe atunci parte a Imperiului Austriac, într-o familie modestă de români. Fiul lui Axinte și Persida Ivanovici, a fost botezat în biserica greco-ortodoxă Sfântul Ilie din cartierul Fabric, iar prenumele său de naștere a fost Ioan, deși mai târziu a devenit cunoscut sub numele de Iosif, probabil un nume de scenă.

În copilărie, a primit un flaut, pe care a învățat să îl folosească singur. În 1859, la vârsta de 14 ani, a devenit copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați, unde a studiat clarinetul sub îndrumarea lui Alois Red. S-a remarcat rapid și a fost trimis să continue studiile muzicale la Iași, sub îndrumarea renumitului pedagog Emil Lehr, care i-a oferit primele lecții de armonie, orchestrație și dirijat. Cariera sa a avansat rapid, devenind dirijor al mai multor formații militare și compunând peste 350 de lucrări, majoritatea dansuri (valsuri, polci, cadriluri) și marșuri.

Cea mai cunoscută lucrare a sa este valsul „Valurile Dunării”, compus în 1880 și dedicat doamnei Emma Gebauer, soția editorului muzical Constantin Gebauer. Acest vals a avut un succes enorm la Expoziția Universală de la Paris din 1889, unde a câștigat un premiu și a devenit imnul expoziției. Faima sa internațională a fost atât de mare încât lucrarea sa a fost adesea atribuită altor compozitori, precum Johann Strauss-fiul.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Ivanovici#/media/Fi%C8%99ier:Iosif_Ivanovici.jpg

Cariera sa militară a fost strâns legată de activitatea sa muzicală. În 1880, a devenit șeful muzicii Regimentului 6 Linie, iar în 1895 a fost numit Inspector General al Muzicilor Militare din România. A călătorit la Viena pentru a studia organizarea muzicilor militare și a format o orchestră privată cu care concerta regulat. Ivanovici a fost un compozitor prolific, iar lucrările sale au fost foarte apreciate în epoca sa, fiind frecvent interpretate de fanfarele militare și în saloanele de bal.

Pe lângă „Valurile Dunării”, Ivanovici a compus multe alte piese de succes, cum ar fi „Sârba moților”, „Porumbeii albi” și „Hora micilor dorobanți”. A scris, de asemenea, lucrări dedicate Casei Regale a României, cum ar fi „Farmecul Peleșului” și „Carol Marș”.

Ion Ivanovici s-a stabilit la București în 1901 și a murit un an mai târziu, pe 28 septembrie 1902. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. În 2019, Ivanovici a fost numit post-mortem Cetățean de Onoare al Timișoarei, iar titlul a fost ridicat de strănepotul său, pianistul Andrei Ivanovici.

Sursa: https://www.banatulazi.ro/ion-iosif-ivanovici-biografia-compozitorului-celebrului-vals-valurile-dunarii/