2 februarie: Întâmpinarea Domnului, sărbătoarea creștină prăznuită la 40 de zile de la Crăciun

Întâmpinarea Domnului este sărbătorită la 40 de zile după nașterea lui Hristos, pe 2 februarie. În această zi, Mântuitorul este dus la Templu de Fecioara Maria și dreptul Iosif pentru a împlini Legea, care prevedea ca orice prim-născut de sex masculin să fie dăruit lui Dumnezeu la 40 de zile de la naștere. De asemenea, în această perioadă, mama era curățată. La Templu, Iisus este întâmpinat de dreptul Simeon și de prorocita Ana. Conform tradiției, Simeon a fost unul dintre traducătorii Pentateuhului din limba ebraică în greacă. Se spune că, atunci când a ajuns la textul „Iată, fecioara va lua în pântece și va naște fiu”, a înlocuit cuvântul „fecioara” cu „femeie”. Din cauza necredinței sale, Dumnezeu i-a promis că nu va muri până nu va vedea pe Mesia, născut din Fecioară (Luca 2, 25-26).

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Presentation_of_Jesus#/media/File:Sretenie.jpg

Simeon, un om al rugăciunii, simbolizează așteptarea împlinirii profețiilor. Când L-a luat în brațe pe Hristos, a spus: „Acum slobozeste pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, căci ochii mei au văzut mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel” (Luca 2, 29-32). Simeon cere eliberarea nu din plictiseală sau oboseală, ci pentru că simțea împlinirea. În cântările specifice acestei sărbători, se spune că el pleacă să vestească și morților că Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat.

Părintele Teofil Părăian spunea că „noi suntem mai avantajați decât dreptul Simeon, pentru că putem să-L primim pe Hristos în ființa noastră și să-L purtăm nu doar câteva clipe, ci o viață întreagă și chiar o veșnicie întreagă”.

Prorocita Ana reprezintă Legea și Proorocii, care se vor împlini în persoana lui Hristos.

Sărbătoarea Întâmpinării Domnului a fost introdusă la Roma de papa Gelasiu în anul 494, înlocuind vechea sărbătoare păgână a Lupercaliilor, care avea loc la începutul lunii februarie. Această sărbătoare includea procesiuni cu torțe aprinse în jurul orașului, în cinstea zeului Pan, protectorul turmelor. În Răsărit, sărbătoarea a fost introdusă în penultimul an al domniei împăratului Iustin I (526) și s-a generalizat în secolul VI, începând din anul 534, când împăratul Iustinian a mutat data sărbătorii de la 14 februarie la 2 februarie, la 40 de zile după Nașterea Domnului.

Întâmpinarea Domnului rămâne și astăzi o pildă pentru mamele de a aduce pruncii la biserică la 40 de zile după naștere, pentru molifta de curățire și închinarea lor la icoane. Mama aduce copilul ca ofrandă lui Dumnezeu și îl închină la altar. Preotul face semnul crucii pe mama și pe prunc, apoi citește rugăciuni și molitfe, amintind despre curățirea femeii lauze și despre pregătirea pruncului pentru botez.

În tradiția populară, ziua de 2 februarie este cunoscută ca „Ziua Ursului”. Copiii erau unși cu grăsime de urs pentru a prelua puterea acestui animal. Se credea că, dacă este soare în această zi, ursul iese din bârlog, își vede umbra și se retrage, prevestind o iarnă mai lungă. Dacă cerul este înnorat, ursul rămâne afară, semnificând apropierea primăverii.

În icoanele Întâmpinării Domnului, Hristos este prezentat fie ca fiind purtat în brațe de Maica Sa pentru a fi oferit dreptului Simeon, fie ținut în brațe de Simeon. Maica Domnului este însoțită de dreptul Iosif, care aduce două turturele pentru jertfă, iar prorocita Ana, care slujește în templu, ține un pergament pe care scrie „Pruncul a întărit cerul și pământul”.

Evanghelia Întâmpinării Domnului:

„Și când s-au împlinit zilele curățirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să-L pună înaintea Domnului, precum este scris în Legea Domnului, că orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului, și să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. Și iată era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; și omul acesta era drept și temător de Dumnezeu, așteptând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era asupra lui. Și lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului” (Luca 2, 22-38).

Troparul Întâmpinării Domnului:

„Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că din tine a răsărit Soarele Dreptății, Hristos Dumnezeul nostru, luminând pe cei din întuneric: Veselește-te și tu, bătrânule drept, cel ce ai primit în brațe pe slobozitorul sufletelor noastre. Cel ce ne-a dăruit nouă și învierea.”

Sfinții pomeniți pe 2 februarie:

Printre sfinții pomeniți în această zi se află Sfântul Mucenic Agathodor din Tiana, Sfântul Nou Mucenic Iordan din Trapezunt și Sfântul Mucenic Gavriil din Constantinopol. De asemenea, sunt pomeniți și alți sfinți martiri și episcopi din diferite perioade istorice.