Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. Întâlniri de gradul trei sau Terminatorii?… de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on iunie 14, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” ori la întâmplări pe care le consider importante în încâlcita lume de azi de pe singura planetă albastră de prin zonă. E posibil ca începutul rândurilor de azi să vi se pară mai „ciudate”, dar vă asigur că nu sunt! Discutam relativ recent cu un amic despre una dintre capodoperele literaturii SF mondiale și despre impactul acesteia asupra evoluției umane „de alaltăieri”, de la momentul apariției cărții, încoace și am ajuns amândoi la concluzia (nefericită) că omenirea nu prea a evoluat de „ceva timp” încoace, iar agresivitatea, violența și alte tare ale societății umane s-au păstrat nealterate ca manifestare de prin adâncurile preistoriei încoace. De altfel, în termeni temporali și la scară galactică, să nu uităm, ființa umană din „măreața specie” Homo Sapiens, există de foarte puțin timp. De-abia „s-a născut”! Și dialogul nostru a continuat pe tema posibilelor dialoguri ale lui ET despre specia noastră la o posibilă „întâlnire de gradul trei”… Știu, poate părea că fabulez, pentru unii, dar începând din anii ’90, după descoperirea primelor exoplanete, ideea prezenței unor civilizații pe planete îndepărtate a încetat să mai fie una de luat în râs ori de domeniul științifico-fantasticului, ci luată în serios de comunitățile științifice „cu scaun la cap”. Mai puțin de politicienii lumii, care își văd de ale lor și care continuă să ne conducă destinele pe această planetă prin vechile instrumente numite măciuci, ghioage, săbii etc, „scule” transformate azi în mijloace extrem de elaborate de ucis alți oameni…„Bucată cu bucată” ori în masă!
Ca să-mi contrazică speranțele într-o „iluminare” a speciei noastre într-o posibilă întâlnire epocală de acest fel, John Traphagan, profesor de antropologie la Universitatea statului Texas-Austin din SUA spunea, într-un interviu acordat către Radio France Internaționale în luna februarie a.c, că: „Mulți savanți spun că întâlnirea cu alte civilizații ar fi evenimentul cel mai important din istoria umanității-răspunsul la întrebarea dacă suntem singuri în Univers. Nu-s de acord. Va fi important doar pentru mici elite intelectuale, bulversate de întâlnirea cu o altă civilizație galactică sau extragalactică; vasta majoritate a omenirii, cea preocupată de asigurarea existenței, va rămâne indiferentă: o bună parte a populației globului trăiește din mai puțin de zece dolari pe zi, se gândește numai la hrana și adăpostul zilei de mâine. Nu cred că un astfel de eveniment va avea o influență imediată asupra umanității. Mă gândesc la alunizarea misiunii Apollo, descrisă de unii ca un moment unificator. Da, preț de vreo zece minute, după care am revenit la activitățile de rutină: poluare, războaie. Nu se poate spune că alunizarea a schimbat profund omenirea. A avut o influență, fără îndoială, în special când elitele intelectuale au avut acces la imagini de pe Lună ale Terrei și au început să mediteze asupra semnificației lor. A schimbat retorica auto-imaginii umane, dar nu și modul de viață al majorității omenirii. Tind să cred, cu datele actuale, că o eventuală întâlnire cu extratereștri ar stârni interes de moment, ar domina știrile câteva zile, poate mai mult, după care interesul s-ar estompa, ca de obicei. Majoritatea oamenilor au preocupări mult mai importante”.
Revenind cu picioarele pe pământ, am să-ncep azi caleidoscopul meu săptămânal extern (adică de pe Terra, totuși…) cu un alt „popas” în „mirificul” spațiu chinezesc, acolo unde expansiunea „mușchilor militari” ai Chinei capătă noi și noi valențe…Ca să nu fie prea multă liniște pe subiectul „alba-neagra” cu Taiwanul, chinezii se mai joacă, încă o dată, cu focul dorințelor lor nețărmurite și împinse-n față de Împăratul Roș pe nume Xi! Așa se face că forţele aeriene din Taiwan s-au „activat” din nou duminică, după ce au detectat un număr de zece avioane militare chineze care au depăşit linia mediană sensibilă a strâmtorii Taiwan. Trebuie spus că treaba se „împute” în zonă pe zi ce trece și este a doua oară în mai puţin de o săptămână când Taiwanul a raportat intensificarea activităţii militare chineze în zonă, după ce 37 de avioane militare chineze au zburat joi în zona de apărare aeriană a insulei, dintre care unele au zburat apoi în Pacificul de Vest. Așa, de o „dixstracție” ca la „Dragonul Roșu”…Trebuie să menționăm, în acest context, faptul că onor China, care consideră Taiwanul guvernat democratic ca fiind, de fapt, propriul său teritoriu, în ultimii trei ani a repetat de foarte multe ori zboruri militare în spaţiul aerian din apropierea insulei, deşi nu neapărat în spaţiul aerian teritorial strict al Taiwanului.
Apropo de „trebușoara” de duminică, într-un scurt comunicat, Ministerul Apărării din Taiwan a precizat că, începând cu ora 14:00. (0600 GMT), a detectat duminică 24 de avioane ale forţelor aeriene chineze, inclusiv avioane de vânătoare J-10, J-11, J-16 şi Su-30, precum şi bombardiere H-6. În comunicat nu s-a specificat unde au zburat aeronavele, dar s-a precizat că zece dintre acestea au trecut de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care desparte cele două părţi, linie care „servește” ca o barieră neoficială. Firește, „măreața” Chină zice, din ce în ce mai apăsat, că nu recunoaşte această linie mediană şi, ca urmare, o traversează din ce în ce mai des de anul trecut încoace. Același minister din Taiwan a mai adăugat că patru nave militare chineze au fost, de asemenea, detectate ca fiind în „patrule comune de pregătire pentru luptă”. Drept răspuns la detectările de avioane și nave de luptă, Taiwanul şi-a trimis propriile aeronave şi a desfăşurat nave şi sisteme de rachete terestre pentru a supraveghea zona, a spus acesta, ministerul uzitând formularea „standard” de răspuns la astfel de activităţi chineze. În același stil „standard” al comportamentului lor de anul trecut încoace, reprezentanții ministerului apărării din China nu au răspuns imediat solicitărilor de reacții la acuzele din Taiwan și nu a declarat nimic despre zborurile anterioare, cele de joi. În alte ocazii similare, China a declarat că astfel de misiuni sunt pentru a proteja suveranitatea ţării şi vizează „coalizarea” între Taiwan şi SUA, cel mai important susţinător internaţional şi vânzător de arme către insulă. Merită să ne amintim, în acest context, că acum două luni, prin aprilie, China a organizat exerciții militare într-un areal din jurul Taiwanului, după o călătorie în SUA a preşedintelui Taiwanului, Tsai Ing-wen. Guvernul Taiwanului respinge orice pretenţii de suveranitate ale Chinei asupra lor şi declară constant (și la fel de „apăsat”) că numai locuitorii statului insular pot decide viitorul lor. China nu a renunţat niciodată la folosirea forţei pentru a aduce sub controlul său Taiwanul, care se pregăteşte pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din ianuarie 2024.
Dar chinezii se mai joacă de-a „alba-neagra” și cu oricine altcineva, nu doar cu taiwanezii. Așa se face că aceeași Chină a trimis în acțiune săptămâna trecută un avion de recunoaştere deasupra apelor Oceanului Pacific, la est de Taiwan, aeronavă care, așa cum zic vectorii media de la Beijing, a „monitorizat şi a adunat informaţii” despre un exerciţiu la care au participat forţele navale ale SUA, Japoniei, Franţei şi Canadei, după cum a precizat luni agenția Reuters. Pe principiul „noi suntem tăticii zonei și nu faceți nimicuța fără știrea noastră”! Mass-media din China spune că a fost vorba despre o variantă a avionului-cargo chinezesc Y-9, aeronavă de recunoaștere dotată cu echipamente de supraveghere, cercetare şi de culegere de informaţii. Ministerul Apărării din Japonia a semnalat joia trecută observarea în acțiune a unei variante de „recunoaştere” a aeronavei chinezești Y-9 în Pacific. Un purtător de cuvânt japonez de la același minister a declarat luni că specialiștii lor analizează „o piesă de echipament ataşată de trenul de aterizare al variantei Y-9, care nu a mai fost văzută până acum”. Cu câteva zile înainte de acest exerciţiu „în patru” despre care aminteam anterior, gărzile de coastă din Filipine, SUA şi Japonia au desfăşurat primul lor exerciţiu trilateral în largul unei provincii din vestul arhipelagului filipinez, după cum transmit agențiile media internaționale. SUA au început vinerea trecută un exerciţiu militar naval în Marea Filipinelor cu două grupuri aeronavale care operează în comun pentru prima dată din iunie 2020, conform precizărilor Flotei a 7-a americane.
Subsecvent, două portavioane americane, USS „Nimitz” şi USS „Ronald Reagan”, au operat în jurul insulelor Ryukyu din Marea Filipinelor, insule importante din punct de vedere geopolitic. De unde provine importanța acestora în ecuația geopolitică a zonei? Aceste insule separă Marea Chinei de Est de Marea Filipinelor, şi se află în Pacificul de Vest, între Japonia şi Taiwan. Nu cred că mai este cazul de reamintiri, dar toată lumea știe că situații de acest fel petrecute între China şi SUA şi aliaţii acestora din Pacificul de Vest s-au înmulţit îngrijorător în ultimii ani, pe măsura ce China a devenit din ce în ce mai prezentă și cu „mușchii militari” la vedere (și flexați prea mult) prin arealul din Mările Chinei de Est şi de Sud, precum şi în jurul Taiwanului.
Și pentru că tot ne-am „fixat” pe „mendrele” chinezești, rămânem în arealul de „trăire” și acțiune chinezească și observăm că, în conformitate cu cele spuse sâmbăta trecută de un oficial american, citat de „The Guardian”, „China spionează din Cuba de ceva timp și și-a modernizat unitățile de colectare a informațiilor acolo în 2019”. Declarația respectivului oficial american a „picat” în contextul în care, joia trecută, cotidianul american „Wall Street Journal” a relatat faptul că onor China a „bătut palma”, în cadrul unui acord secret cu Cuba pentru a stabili „o facilitate electronică de interceptare” pe insulă, la circa 160 de kilometri de Florida. Sau o sută de mile, cum preferați…Respectivul oficial de la Casa Albă, vorbind sub condiția anonimatului, a spus că relatarea din „Wall Street Journal” „nu se potrivește cu ceea ce știm noi”, dar nu a caracterizat această relatare ca fiin departe de realitate și nu a precizat dacă au existat eforturi din partea Chinei de a construi o nouă facilitate de interceptare în Cuba, adică fix „în coasta” SUA.
Oficialul de la Casa Albă pomenit anterior a mai precizat că această situație precede mandatul actualului președinte american Joe Biden, la fel ca și eforturile Chinei de a-și „consolida infrastructura de colectare a informațiilor la nivel mondial”. Acesta a precizat că: „Aceasta este o problemă în curs de desfășurare și nu o dezvoltare nouă. China a efectuat o modernizare a facilităților sale de colectare a informațiilor din Cuba în 2019. Acest lucru este bine documentat în dosarul de informații”. Imediat după aparițiile din presa americană despre „cuibușorul de nebunii” chinezesc de tip „James Bond digitalizat” din Cuba, un purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Beijing a acuzat SUA că „răspândesc zvonuri și calomnii” vorbind despre o stație de spionaj din Cuba și că SUA sunt, de fapt, „cel mai puternic imperiu al hackerilor din lume”. În ceea ce privește gazda „cuibușorului de nebunii”, guvernul de la Havana nu a răspuns imediat „acuzelor” apărute-n presa americană. Joi, Carlos Fernandez de Cossio, ministrul adjunct de externe cubanez, a respins știrile respective ca fiind „total mincinoase” și le-a numit „o fabricație americană menită să justifice embargoul economic” vechi de zeci de ani al SUA împotriva Cubei. Același ministru adjunct a mai precizat că țara sa respinge „orice prezență militară străină în America Latină și Caraibe”.
Apropo de spionaj chinezesc, dacă ați uitat, vă reamintesc că nu demult, în luna februarie a.c., SUA și China s-au „hârjonit” cu niște „țepi de arici” geopolitici pe fondul tensiunilor crescute după ce un presupus balon spion chinez la mare altitudine a traversat SUA înainte ca forțele armate americane să-l doboare în largul coastei de est. În continuarea trendului „flexărilor de mușchi militari”, vă readuc, în continuare, pe coordonatele euroatlantice și observăm că luni au demarat niște exerciții NATO destul de „apăsate” și cu țintă precisă de „arătat pisica” pseudo-țarului de la Kremlin. Astfel, NATO a început luni cel mai mare exerciţiu militar aerian, exercițiu coordonat, de data aceasta, de Germania şi menit să demonstreze unitatea membrilor săi în faţa potenţialelor ameninţări, în special din partea Rusiei, după cum precizează majoritatea agențiilor de presă internaționale. Exercițiul poartă denumirea de „Air Defender 23” și se desfășoară până pe data de 23 iunie a.c., reunind circa 250 de aeronave militare din 25 de state membre NATO şi partenere, inclusiv din Japonia şi din Suedia, ţară candidată la aderarea la NATO.
Ca efective umane, undeva până la 10.000 de militari din țările respective vor lua parte la acest exerciţiu conceput „pentru a consolida interoperabilitatea şi protecţia împotriva dronelor şi rachetelor de croazieră în cazul unui atac asupra oraşelor, aeroporturilor sau porturilor situate pe teritoriul NATO”. Exerciţiul „Air Defender 23” include pregătire de nivel operaţional şi tactic, în principal în Germania, dar şi în Cehia, Estonia şi Letonia. Exerciţiul acesta a fost conceput în anul 2018, parţial ca răspuns la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, deşi nu vizează în mod specific pe cineva, conform celor declarate de generalul Ingo Gerhartz, şeful Forţele Aeriene Germane, în timpul prezentării publice a exerciţiului, afirmație preluată de agențiile media. Generalul german menționat anterior a reiterat faptul că NATO este hotărâtă să apere „fiecare centimetru” din teritoriul său, dar a precizat că nu va fi direcţionat „niciun zbor, de exemplu, către Kaliningrad”, enclava rusă care se învecinează cu Polonia şi Lituania, membre NATO. Acesta a mai precizat că: „suntem o alianţă defensivă şi aşa este planificat acest exerciţiu”.
Pentru a clarifica scopul evident al exercițiului, Amy Gutmann, ambasadoarea SUA în Germania a punctat că acest exercițiu are ca scop, pe lângă instruirea în comun, şi transmiterea unui mesaj, în special Rusiei. Concret, aceasta a afirmat că: „aş fi foarte surprinsă dacă un lider mondial nu ar lua în considerare ce demonstrează acest lucru în privinţa spiritului acestei alianţe, ce înseamnă puterea acestei alianţe, şi asta îl include pe domnul Puțin. Prin sincronizare, ne sporim forţa”. Aceeași ambasadoare a subliniat că nu ar exista intenții clare ale NATO ori vreun plan, la acest moment, pentru a face din „Air Defender” un exerciţiu periodic, dar, conform cekor spuse de aceasta: „nu vrem ca acest exerciţiu să fie ultimul”.
În opinia generalului-locotenent american Michael A. Loh, director al US Air National Guard, exerciţiul „Air Defender 23”, din perspectivă americană este focalizat pe „completarea prezenței permanente a Statelor Unite în Europa” şi asigurarea pregătirii „la o scară mai mare decât ceea ce se realizează de obicei pe continent”. Ultimul „popas” de azi îl voi face (știu, e neplăcut) tot în zona „ciomegelor” moderne cu care numiții reprezentanți ai speciei Homo Sapiens tot încearcă să-și dea în cap reciproc cam de pe vremea de când au coborât pentru prima dată din copaci. Și dac-ar fi vorba despre „ciomege” convenționale, mai treacă-meargă, dar „se-ncinge tărâța”, din nou, pe cele nucleare! Așa se face că presa contemporană subliniază faptul că numărul de arme nucleare operaționale este din nou în creștere și că ne-am îndrepta spre una dintre cele mai periculoase perioade din istorie. La drept vorbind, de mai mult de un secol încoace, noi, ca specie, dăm din ce în ce mai multe motive vreunei supra-inteligențe extraterestre ce ne-ar descoperi întâmplător să ne „lase-n treaba noastră” și să plece unde-or vedea cu ochii spre alte cotloane din galaxie, acolo unde poate găsi specii mai civilizate și mai cu mintea „la purtător” și cu care ar putea iniția vreo colaborare intergalactică. Una dintre cele mai recente analize ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) subliniază că „cele mai multe focoase nucleare noi sunt ale Chinei, în vreme ce Rusia, Pakistanul, Coreea de Nord și India și-au crescut și ele ușor arsenalul”. Același institut SIPRI avertizează, cu date certe, că numărul de arme nucleare operaționale din arsenalele marilor puteri militare este din nou în creștere, subliniind că lumea „se îndreaptă spre una dintre cele mai periculoase perioade din istorie”.
SIPRI estimează că acum, în întreaga lume, există 12.512 focoase nucleare, dintre care 9.576 sunt pregătite pentru o potențială utilizare, cu 86 mai multe decât anul trecut, în 2022. Același institut ne mai zice că 60 dintre noile focoase nucleare, apărute de anul trecut încoace, sunt deținute de China, iar ceilalți vectori nucleari noi sunt ale Rusiei (12), Pakistanului (cinci), Coreei de Nord (cinci) și Indiei (patru). Această creștere de ogive nucleare pune capăt, din păcate, perioadei de scădere constantă a numărului de focoase care a urmat sfârșitului Războiului Rece și contrazice o declarație semnată în 2021 de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța – care cădeau de acord, oficial, că „războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”. Ce vă ziceam anterior despre părerile vreunei super-inteligențe extraterestre despre noi? E.T. ar zice că „suntem cu pluta”! Dacă este să ne referim la cei mai mari deținători de ogive nucleare, Rusia și SUA dețin la un loc circa 90% din totalul armelor nucleare de pe mapamond. În plus față de armele nucleare utilizabile, Rusia și SUA dețin fiecare peste o mie de ogive nucleare retrase din serviciul activr, pe care le dezmembrează treptat.
În aceeași analiză menționată anterior, se precizează că, din totalul de 12.512 arme nucleare din lume, total care le include pe cele retrase din uz și care așteaptă să fie dezmembrate, SIPRI estimează că 3.844 sunt „montate” pe rachete și avioane purtătoare. Circa două mii dintre acestea (aproape toate din dotarea Rusiei și ale SUA) sunt menținute în stare de alertă operațională ridicată, ceea ce înseamnă că sunt montate pe rachete gata de lansare ori desfășurate în bazele aeriene unde sunt dispuse bombardiere nucleare.
Cu toate că sursele publice deschise sunt destul de pline de date, totuși, imaginea completă a întregii „panoplii” nucleare a lui Homo Sapiens este dificil de stabilit, deoarece o serie de țări, inclusiv Rusia, SUA și Marea Britanie, și-au redus nivelul de transparență, exact din momentul în care Rusia a declanșat invazia din Ucraina. Unii mai informați zic despre China, a treia putere nucleară din lume, că și-ar fi mărit numărul de focoase nucleare de la 350 în ianuarie 2022 la 410 în ianuarie 2023. Acum doi ani, în 2021, imaginile obținute de sateliții comerciali au dezvăluit faptul că China a început construcția a sute de noi silozuri de rachete în partea de nord a țării. Rste de presupus că acest arsenal s-ar afla în creștere, dar este puțin probabil ca arsenalul nuclear chinez nu îl va depăși pe cel al SUA și Rusiei. Raportul SIPRI menționat anterior subliniază și că Beijingul nu a declarat niciodată mărimea arsenalului său nuclear și că multe dintre evaluările sale se bazează pe datele Departamentului american al apărării. În ceea ce privește următorii deținători de pe lista cu „măciuci” nucleare, Franța (cu 290 de ogive) și Marea Britanie (cu 225) sunt următoarele, iar arsenalul operațional britanic este așteptat să crească și mai mult după ce, în urmă cu doi ani, Londra a anunțat că își mărește limita superioară la 260 de vectori nucleari. Cum era de așteptat, în contextul tensiunilor globale în creștere, guvernul britanic a declarat că nu va mai face public numărul de arme nucleare, focoase sau rachete desfășurate. Noua politică britanică, poate fi doar un semn al unui blocaj în cooperarea privind viitorul armelor nucleare.
Nu mai e un secret pentru nimeni că și SUA au suspendat dialogul bilateral cu Rusia în urma invaziei din Ucraina, iar Kremlinul a anunțat că își suspendă participarea la ultimul tratat de control al armelor nucleare care mai există și care limitează forțele nucleare strategice ale celor doi inamici din timpul Războiului Rece. În tot acest timp, după cum vă amintiți, desigur, Kremlinul a vorbit tot mai des despre riscul unui război nuclear, iar Putin a plasat dispozitivul de descurajare nucleară al Rusiei în stare de alertă maximă. În consecință, Dan Smith, director al SIPRI, a lansat, în contextul acestei analize, un avertisment care spune că: „ne îndreptăm spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii. Este imperativ ca guvernele lumii să găsească modalități de cooperare pentru a calma tensiunile geopolitice, pentru a încetini cursele înarmărilor și pentru a face față consecințelor tot mai grave ale degradării mediului și ale foametei mondiale în creștere”.
Revenind la începutul rândurilor mele de azi, vi se pare c-am fi pregătiți pentru o întâlnire cu ET? Lăsând clișeele hollywoodiene deoparte, unde (aproape) totul se termină cu happy-end, drumul până la o apocalipsă reală și devastatoare a aproape la un click distanță și stă în câțiva neuroni instabili ai vreunui scelerat planetar. De principiu, eu sunt o persoană optimistă, dar iau în calcul și depresiile unora ajunși la puteri supreme pe această planetă. În speranța că Dumnezeu va mai interveni cu nițică minte în sprijinul creației sale preferate, omul, să zicem și noi, în cor, cele spuse în Psalmul 50 din Scripturi: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta/ Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea…”
Ce va mai fi pe unica planetă albastră „din zonă” în viitorul apropiat?Om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.dw.com/en/chinese-warplanes-enter-taiwanese-air-defense-area-taipei/a-65857335
https://www.defense-aerospace.com/china-deploys-new-y-9-variant-to-monitor-us-japan-naval-exercise/
https://www.aljazeera.com/news/2023/6/11/china-has-been-spying-from-cuba-for-years-says-us-official
https://www.wsj.com/articles/cuba-to-host-secret-chinese-spy-base-focusing-on-u-s-b2fed0e0
https://www.politico.com/news/2023/06/10/china-secret-base-cuba-spy-00101386
https://www.bundeswehr.de/de/organisation/luftwaffe/team-luftwaffe-auf-uebung/air-defender-23-
https://www.dw.com/en/nato-air-defender-23-is-its-biggest-exercise-ever/a-65872291
https://ac.nato.int/archive/2023/AD23-begins
https://www.rador.ro/etichete/air-defender-23/
https://www.libertatea.ro/stiri/arme-nucleare-crestere-4573575
https://psnews.ro/nato-incepe-luni-in-germania-cel-mai-mare-exercitiu-aerian-din-istoria-sa-787000/
https://www.asahi.com/ajw/articles/14850938
https://www.bbc.com/news/world-asia-56728072
https://fas.org/initiative/status-world-nuclear-forces/
