Jurnal FM 
2019 – Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume
#Postat de Carmen Vintu on martie 13, 2026
În 2019, Laserul ELI-NP de la Măgurele, parte a Proiectului european ELI, a devenit cel mai puternic sistem laser creat vreodată, atingând o putere de 10 Petawatt (10 PW), marcând o premieră mondială.
| Descriere | Clădirea Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele |
|---|---|
| Sursa | Laserul de la Măgurele – problemele care frânează cel mai mare proiect științific din România (2:35); vezi versiunea arhivată de la data încărcării |
| Data | 2018-06-10 |
| Autor | HotNewsRomania |
| Permisiune | CC-BY-3.0 |
| Această imagine este oferită sub licența Creative Commons Atribuire 3.0 Ne-adaptată (CC-BY-3.0). Atribuire: HotNewsRomania |
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Laserul_de_la_M%C4%83gurele_-cl%C4%83direa-_2018.jpg
Pe 13 martie 2019, la Măgurele, au fost prezentate public rezultatele testelor sistemului laser de mare putere ELI-NP, iar în cadrul evenimentului a avut loc și un test demonstrativ, confirmând atingerea puterii de 10 PW (zece milioane de miliarde de wați). Astfel, laserul ELI-NP a devenit cel mai puternic sistem laser existent.
Această realizare reprezintă un moment de referință în cercetarea globală, România având, în premieră, cel mai puternic laser din lume. Echipamentul unic deschide calea pentru primele experimente internaționale la Măgurele și subliniază încă o dată succesul proiectului ELI-NP, care va rămâne un reper în istoria științei mondiale.
Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect european ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures) dedicat studiului interacțiunilor lumină-materie la cele mai mari intensități și cele mai scurte scări de timp. Scopul său este de a găzdui unele dintre cele mai intense lasere din lume, de a dezvolta noi oportunități de cercetare interdisciplinară cu lumină și radiație secundară generate de aceste lasere și de a pune aceste resurse la dispoziția unei comunități științifice internaționale. Proiectul ELI include patru baze de cercetare amplasate în Cehia, Ungaria și România, cu un total de investiții aproape 850 de milioane de euro, majoritatea provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Centre de cercetare ELI:
- ELI-Beamlines în Dolní Břežany, aproape de Praga, Cehia, va dezvolta surse secundare de radiație și particule în pulsuri scurte.
- ELI-ALPS în Seghedin, Ungaria, va furniza surse de lumină în intervale largi de frecvență sub forma impulsurilor ultrascurte, cu o rată de repetiție mare.
- ELI-NP în Măgurele, România, se va concentra pe aplicații științifice în domeniul fizicii nucleare, folosind lasere ultraintense și surse de raze gamma. Un domeniu important de aplicare va fi tratamentul deșeurilor radioactive.
ELI-NP la Măgurele
Pilonul românesc al proiectului ELI, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), este construit la Măgurele, lângă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH). Ceremonia de inaugurare a avut loc pe 14 iunie 2013. Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), care se ocupă de configurarea și pregătirea experimentelor de fizică nucleară, a fost inaugurat pe 21 octombrie 2014.
Laserul ELI-NP de la Măgurele a început testele în aprilie 2017 și a fost programat să devină operațional în 2019. La 18 mai 2018, întregul sistem a fost testat la o putere intermediară de 3 PW, devenind astfel cel mai puternic laser din Europa. Directorul proiectului, Nicolae Zamfir, a declarat că „rezultatele sunt excelente”. În februarie 2019, întregul sistem a fost testat la puterea maximă de 10 PW.
La 7 februarie 2019, laserul de la Măgurele a atins 7 PW, stabilind un record mondial. Pe 13 martie 2019, a atins puterea de 10 PW pentru care a fost proiectat.
După testele reușite ale celor două fascicule laser la puterea maximă, instalarea celei de-a treia componente, fasciculul gamma, s-a blocat din cauza unui conflict între IFIN-HH și consorțiul EuroGammaS, care urma să furnizeze echipamentul. Contractul cu EuroGammaS a fost reziliat și înlocuit cu un acord cu firma Lyncean Technologies, care va livra sistemul Variable Energy Gamma-ray (VEGA) până în 2023.
La 26 mai 2020, cercetătorii de la ELI-NP au publicat o scrisoare deschisă pentru a protesta împotriva unor tentative de a discredita proiectul în mass-media din România și pentru a sprijini conducerea acestuia. În 21 mai 2020, Academia Română a emis un punct de vedere privind situația creată la ELI-NP.
Pe 14 august 2020, Nicolae Zamfir, directorul IFIN-HH și al proiectului ELI-NP, a fost demis de ministrul educației și cercetării. În 17 august 2020, Academia Română a protestat împotriva demiterii acestuia.
La 19 august 2020, întreg sistemul de laseri a atins 10 PW pe toată lungimea echipamentului, performanță pentru care a fost proiectat. Gérard Mourou a declarat: „România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”. Academia Română a felicitat echipa de cercetători de la ELI-NP.
European Research Infrastructure Consortium (ERIC)
Pe 5 mai 2021, Comisia Europeană a decis să stabilească proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) în forma unui consorțiu ERIC (European Research Infrastructure Consortium). ELI a fost acceptat doar cu Republica Cehă și Ungaria, iar România nu a fost inclusă în consorțiu.
În 25 mai 2021, un consilier de stat pe probleme de cercetare a declarat că „toată lumea a greșit, România și-a pierdut încrederea în ochii partenerilor externi”. Guvernul României a început să facă eforturi pentru a rezolva situația prin înființarea unui grup interministerial coordonat chiar de premier.
