S-a întâmplat în 12 iulie 1797
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 12 iulie 1797: A murit Ienăchiţă Văcărescu, istoric, filolog şi poet; în 1787 a tipărit „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielilor gramaticii rumâneşti”, prima gramatică în limba română; autor, între altele, de dicţionare bilingve (român-german, german-român şi român-turc, turc-român). Este autorul celei dintâi gramatici româneşti tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde şi un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale (n. 1740).

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ien%C4%83chi%C8%9B%C4%83_V%C4%83c%C4%83rescu#/media/Fi%C8%99ier:Anton_Chladek_-_Ienachita_Vacarescu.jpg

Ienăchiţă Văcărescu era descendentul uneia dintre cele mai vechi şi mai puternice familii boiereşti din Ţara Românească. Dincolo de multele legende legate de înaintașii săi, trebuie amintit bunicul, Ianache Văcărescu, cumnat şi vistier al lui Constantin Brâncoveanu, care a fost decapitat în 1714 la Constantinopol, odată cu domnitorul. Tatăl, Ştefan Văcărescu, logofăt, vistier şi mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru oraţiile de sărbători pe care le compunea; mama, Ecaterina (Catinca) Done, îi era nepoată de soră cronicarului Ion Neculce.

Învăţătura primită de Văcărescu a fost dintre cele mai alese: în casă a studiat greaca (dascăl era Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou), latina şi germana (cu Weber); un hoge l-a iniţiat în limba turcă; se poate, de asemenea, să fi fost trimis la o şcoală în Veneţia, pentru că ştia foarte bine italiana şi, la îndemnul lui, serdarul Antonie Manuil a tradus, din Geminiano Gaeti, II giovine istruito, scriere care, cu un titlu în greceşte însemnând Triumful credinţei ortodoxe, a apărut în 1791 şi i-a fost dedicată.

Articolul complet aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-12-iulie-1797