Horia Petra-Petrescu, jurnalist, poet, prozator, dramaturg și traducător român

Horia Petra-Petrescu (n. 26 octombrie 1884, Brașov, Austro-Ungaria – d. 12 mai 1962, Sibiu, România) a fost un jurnalist, poet, prozator, dramaturg și traducător român, care a deținut funcții de conducere în cadrul Asociației pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA).

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-fountain-pen-2294342/

Născut în 26 noiembrie 1884, în Brașov, Austro-Ungaria (actualmente în România), Petra-Petrescu a urmat studiile liceale în orașul natal și și-a continuat studiile superioare la universitățile din Budapesta (1903–1904) și Viena (1904–1906). În perioada 1908–1910 a urmat doctoratul la Universitatea din Leipzig, obținând titlul de doctor în filologie cu o teză dedicată vieții și operei lui Ion Luca Caragiale, sub îndrumarea profesorului german Gustav Weigand.

În perioada studiilor de la Viena, a fost activ în Societatea Academică Literară „România Jună” și a întreținut legături cu filologi filoromâni din Europa, printre care profesorul ceh Jan Urban Jarník, cu care a avut o corespondență bogată și îndelungată. Cei doi s-au reîntâlnit la evenimente culturale și academice de la Blaj și Iași, iar Petra-Petrescu a publicat un articol apreciativ despre Jarník, pe care l-a numit „un prieten al Românilor”.

A fost numit secretar literar al ASTRA, contribuind la dezvoltarea culturală a poporului român din Transilvania. După începutul Primului Război Mondial, a fost încorporat în armata austro-ungară, fiind rănit și internat la spitalul militar din Mănăstirea Strahov, Praga. Aici a reluat legătura cu profesorul Jarník și a predat limba română unei tinere cehe, Jindra Husková, care mai târziu a devenit profesoară de română.

Revenit în România în 1919, Petra-Petrescu s-a stabilit la Sibiu, unde a avut multiple roluri de conducere în ASTRA, fiind și redactor-șef al revistei Transilvania. A continuat să colaboreze activ la ASTRA prin conferințe și articole publicate în reviste culturale, devenind membru activ al Secției literare-artistice în 1921.

Petra-Petrescu a corectat textul ediției a doua a traducerii romanului Bunica de Božena Němcová, realizată de Jarník, publicată postum în 1923. În 1933, a fost numit oficial bibliotecar al ASTRA.

A fost activ în publicistică și a publicat broșuri cu poezii, piese de teatru, articole și conferințe. Pe timpul războiului, în timp ce se afla rănit, a scris schița Ce mi-a povestit cârja, tradusă și publicată în limba cehă de Jarník. A publicat și în presa pragheză, în colaborare cu profesori filoromâni.

Lucrări publicate

1. Probleme teatrale, Brașov, 1908;
2. Ion Luca Caragiales Leben und Werke, Leipzig, 1911;
3. Publicul nostru și teatrul, Arad, 1911;
4. Teatrul la țară, Brașov, 1911;
5. Poezii și monoloage de declamat, Brașov, 1913;
6. Pentru cei mici și buni, versuri pentru copii, Sibiu, 1919;
7. Gogu, piesă poporală în 3 acte, Sibiu, 1922;
8. Între două locuri, comedie, Lugoj, 1923;
9. Cehi și români, discurs, Sibiu, 1924;
10. Pe pământ udat de sânge și alte schițe, Sibiu, 1924;
11. Pace la Versailles, Brașov, 1926.

Traduceri

• Maxim Gorki, Nuvele, Budapesta, 1906;
• J. E. Volkelt, Arta, morala și cultura, Brașov, 1909;
• Bjørnstjerne Bjørnson, Mary, Arad, 1911;
• Alfred Sutro, În templul adevărului, Brașov, 1914.

Petra-Petrescu a fost una dintre figurile culturale importante ale Transilvaniei în perioada interbelică și a contribuit la consolidarea legăturilor culturale și științifice între România și Cehoslovacia.