S-a întâmplat la 8 decembrie 65 î.Hr.
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 8 decembrie 65 î.Hr.: S-a născut poetul latin Horaţiu. Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horaţiu (n. Venosa – d.27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul din cei mai importanţi poeţi romani din „perioada de aur” a literaturii romane („Secolul lui Augustus”) sau „epoca augustană”, cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) şi 14 (moartea împăratului Augustus).

Primele sale versuri sunt remarcate de Virgiliu, pe atunci „Poeta laureatus” al Romei, care îl prezintă nobilului şi influentului încurajator al artelor, Gaius Maecenas. Între Horaţiu şi Maecena se dezvoltă o strânsă şi durabilă prietenie. În anul 33 î.Hr., Maecena îi dăruieşte o proprietate în regiunea munţilor Sabinici, nu departe de Roma. Aici are liniştea şi tihna (otium) pe care le consacră creaţiei sale literare. După moartea lui Virgiliu, în anul 19 î.Hr., Horaţiu este acela care primeşte distincţia de „Poeta laureatus”.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Quintus_Horatius_Flaccus#/media/Fi%C8%99ier:Quintus_Horatius_Flaccus.jpg

În anul 8 î.Hr. Maecena moare şi în acelaşi an, la 27 noiembrie, moare şi Horaţiu, fiind înmormântat pe colina Esquilina.Cele două cărţi cu Satire (Satirae), numite de Horaţiu Sermones („Convorbiri”), cuprind 18 poezii inspirate din operele satiricului Gaius Lucillius. Sub forma unui dialog cu Maecena, sunt tratate teme etice, criticându-se, pe baza unor exemple, ambiţia nemăsurată, prostia, avariţia, defecte şi vicii care îi fac pe oameni nefericiţi, într-un mod tolerant şi cu umor, fără asprimea predecesorului său.Uneori se referă la slăbiciunile propriei sale persoane.
Dialogul dintre poet şi interlocutorul său ia sfârşit prin postularea principiului epicurian, al cărui adept a fost Horaţiu, bazat pe echilibru interior şi armonie: „Est modus in rebus, sunt certi denique fines,Quos ultra citraque nequit consistere rectum” „E o măsură-n toate: tu, drumul drept îl ţine Şi nu călca hotarul pus între rău şi bine” (Sermones, I,1: trad. de Al. Hodoş şi Th. Măinescu).Cartea Epodelor (Epodon liber) cuprinde 17 poeme lirico-satirice cu referire la evenimentele şi problemele politice ale epocii, după modelul poetului grec Archilochos din Paros.Horaţiu a scris patru cărţi de ode, intitulate „Carmina”, care cuprind 104 poeme pe teme civice, mitologico-religioase, politice, morale, erotice, bacchice, unele consacrate Romei sau lui Augustus, reprezentând o culme a măiestriei sale poetice.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu