Harold Clayton Urey, chimist american

Harold Clayton Urey

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/

În 1931, împreună cu asistenții săi, Harold Clayton Urey a izolat deuteriul prin distilarea fracționată a hidrogenului lichid și a demonstrat existența apei grele (oxidul de deuteriu, D₂O). Această realizare remarcabilă i-a adus recunoaștere internațională, inclusiv Medalia Davy (1940) și Medalia Franklin (1943).

A fost primul editor al prestigioasei reviste Journal of Chemical Physics între 1933–1941 și a ocupat funcții academice importante, inclusiv cea de profesor la Universitatea Columbia și, mai târziu, la Universitatea din Chicago, în cadrul Institutului de Studii Nucleare.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Urey a jucat un rol-cheie în Proiectul Manhattan, conducând echipa de cercetare de la Columbia, care a dezvoltat metoda de îmbogățire a uraniului prin difuzie gazoasă – tehnică esențială pentru fabricarea bombei atomice.

Ulterior, și-a îndreptat atenția către geofizică, paleontologie și studiul originii sistemului solar. A fost un pionier în dezvoltarea cosmochimiei, domeniu căruia i-a dat și numele. Una dintre lucrările sale de referință este The Planets: Their Origin and Development (1952).

Contribuțiile sale științifice sunt onorate prin Premiul H.C. Urey, acordat de American Astronomical Society pentru cercetări planetare, dar și prin numele dat unui crater lunar și asteroidului 4716 Urey.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Alte articole: https://jurnalfm.ro/jean-georges-noverre/