Gustave Kahn, poet și teoretician literar francez

Gustave Kahn (născut pe 21 decembrie 1859, Metz, Franța – decedat pe 5 septembrie 1936, Paris) a fost un poet și teoretician literar francez, cunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea versului liber („vers libre”). După ce a studiat la Paris, Kahn a petrecut patru ani în Africa de Nord, întorcându-se la Paris în 1885. A fost implicat activ în mișcarea simbolistă, ajutând la crearea și editarea mai multor reviste literare, inclusiv La Vogue, Le Symboliste și La Revue Indépendante, care promovau poezii și discutau diferite teorii legate de această mișcare.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gustave_Kahn#/media/Fi%C8%99ier:Gustave_Kahn,_portrait.jpg

Kahn a explicat teoria versului liber în prefața la volumul Premiers poèmes (1897), care includea volumele sale anterioare, Les Palais nomades (1887), Chansons d’amant (1891) și Domaine de fée (1895). Deși nu este clar cine a dezvoltat pentru prima dată forma de vers liber, Kahn a fost fără îndoială cel mai vocal susținător al acesteia. A rupt tradiția versului alexandrin și a căutat să facă ritmul mai dependent de gândurile exprimate în poezie decât de regulile tradiționale ale prozodiei.

În plus față de poeziile sale, Kahn a scris și o lucrare importantă despre istoria poeziei franceze, Symbolistes et décadents (1902). De asemenea, a fost unul dintre primii europeni care a folosit termenul „vers libre”, deși a continuat să scrie și versuri rimate. Printre principalele sale lucrări se numără Les Palais nomades (1887), Domaine de fée (1895) și Le Livre d’images (1897).

Kahn a fost și un intelectual public activ, implicându-se în scrierea de romane, piese de teatru și critici literare. A avut un rol important în numeroase publicații periodice, precum La Vogue, La Revue Indépendante, La Revue Blanche și Le Mercure de France. De asemenea, a fost un critic de artă și un colecționar care a fost mereu la curent cu evoluțiile din domeniul picturii și sculpturii, până la sfârșitul vieții sale.

În afacerea publicistică, Kahn a abordat și teme politice și sociale, fiind activ în dezbateri pe subiecte precum anarhismul, feminismul, socialismul și sionismul. Mai multe dintre poeziile sale au fost puse pe muzică de compozitorul Charles Loeffler.

Principalele sale opere includ:

• Palais nomades (1887)
• Les Chansons d’amant (1891)
• Domaine de fée (1895)
• Le Roi fou (1896)
• La Pluie et le beau temps (1896)
• Limbes de lumières (1897)
• Le Livre d’images (1897)
• Premiers poèmes (1897)
• Le Conte de l’or et du silence (1898)
• Les Petites Ames pressées (1898)
• Le Cirque solaire (1898)
• Les Fleurs de la passion (1900)
• L’Adultère sentimental (1902)
• Symbolistes et décadents (1902)
• Odes de la „Raison” (1902, reeditat în 1995)
• Contes hollandais (1903)
• La Femme dans la caricature française (1907)
• Contes hollandais (a doua serie, 1908)
• La Pépinière du Luxembourg (1923)
• L’Aube enamourée (1925)
• Mourle (1925)
• Silhouettes littéraires (1925)
• La Childebert (1926)
• Contes juifs (1926, reeditat în 1977)
• Images bibliques (1929)
• Terre d’Israël (1933).

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Gustave-Kahn